Cel mai căutat om din Balcani, Ratko Mladici, fostul lider militar al sârbilor bosniaci, căutat de justiţia internaţională pentru crime de război şi genocid, a fost capturat ieri dimineaţă de autorităţile de la Belgrad. Coincidenţă sau nu, arestarea lui Mladici a avut loc în aceeaşi zi în care procurorul Tribunalului Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPI), Serge Brammertz, trimitea Consiliului de Securitate al ONU un raport în care critica "eforturile insuficiente" ale Serbiei de a-i aresta pe cei implicaţi în atrocităţile comise în Bosnia.

"Astăzi (ieri, n.r.), încheiem un capitol al istoriei regiunii noastre, care ne va conduce spre o reconciliere deplină", a subliniat preşedintele sârb Boris Tadici, cel care a confirmat arestarea lui Mladici.

Un ziar croat dezvăluise anterior că fostul lider militar al sârbilor bosniaci fusese capturat în satul Lazarevo, din provincia Voivodina. Liderul de la Belgrad a subliniat că este doar o coincidenţă faptul că operaţiunea poliţiei sârbe a coincis cu vizita în Serbia a şefei diplomaţiei europene, Catherine Ashton.

O lungă listă de acuzaţii

Mladici a fost inculpat, în 1995, de tribunalul ONU pentru crime de război pentru genocid comis în timpul masacrului de la Srebeniţa, din acelaşi an, în care circa 7.500 de musulmani au fost ucişi de trupele aflate sub comanda sa. Ordinul a fost dat atunci de Radovan Karadjici, liderul politic al sârbilor bosniaci, capturat în 2008.

Mladici mai este acuzat şi de crime de război şi crime împotriva umanităţii comise în timpul asediului de trei ani asupra oraşului Sarajevo, început în 1992 şi soldat cu până la 10.000 de morţi şi dispăruţi în rândul civililor.

Printre celelalte capete de acuzare se numără aplicarea de tratamente inumane şi luarea de ostatici. În 2008, Serbia a pus o recompensă de 10 milioane de euro pe capul lui Ratko Mladici.

Occidentul a suspectat mereu anumite elemente din serviciile secrete şi armata sârbă că l-au protejat în cei 16 ani cât a fost urmărit de justiţia internaţională. De cealaltă parte, multe voci din Serbia au acuzat Vestul că nu s-a implicat direct în eforturile de prindere a acestuia de teamă să nu pună în pericol pacea şi aşa fragilă din regiune.

Din cei 161 de inculpaţi de către TPI, unul singur mai este în libertate, şi anume Goran Hadzici, suspectat că se ascunde tot pe teritoriul Serbiei. Preşedintele Tadici a avertizat că acesta este următoarea ţintă a serviciilor de securitate. El a mai precizat că Mladici urmează să fie extrădat în Olanda pentru a compărea în faţa instanţei de la Haga.

Mai aproape de UE

Arestarea lui Ratko Mladic trimite un semnal foarte pozitiv Uniunii Europene, a apreciat preşedintele executivului comunitar, Jose Manuel Barroso. Capturarea "măcelarului din Balcani" era una din condiţiile puse de Bruxelles Serbiei pentru a adera la UE, Olanda blocând în urmă cu câţiva ani parcursul Belgradului spre acest obiectiv.

Prinderea fostului lider militar reprezintă "încă o etapă parcursă în drumul Serbiei către UE", a subliniat şi preşe dintele francez Nicolas Sarkozy, în timp ce diplomaţia de la Roma şi Berlin au vorbit despre "perspective europene clare" pentru Belgrad.

  • PROFIL: Cine este criminalul de război Ratko Mladici

NEMILOS

"Un rasist susţinut de mulţi dintre soldaţii săi

Ratko Mladici a fost comandantul sârbilor în timpul războiului din Bosnia (1992-1995). Mladici este considerat, încă, de mulţi dintre sârbi, un erou dedicat cauzei naţionale. El s-a născut în Bosnia, în satul Kalinovik, în 1942. Cariera sa militară a început în 1965 (a fost ofiţer în armata iugoslavă ) şi a culminat, în 1992, cu o serie de promovări, ajungând în funcţia de comandant al armatei sârbilor din Bosnia.

Sub aripa lui Karadjici

Preşedintele sârbilor bosniaci, Radovan Karadjici, a fost cel care l-a susţinut şi l-a ajutat să avanseze în carieră. Cei doi au pus la cale purificarea etnică împotriva musulmanilor şi croaţilor bosniaci. Victimele au fost deportate în centre speciale, în Monjaca şi Omarska, foarte asemănătoare cu lagărele de concentrare naziste.

Pe lângă implicarea în masacrul de la Srebreniţa, Mladici este acuzat că s-a aflat în prima linie a asediului capitalei bosniace, Sarajevo. Locuitorii oraşului au fost bombardaţi şi atacaţi cu tiruri de mitralieră, timp de aproape 3 ani. În iulie 1995, în 5 zile, au fost ucişi 7.500 de oameni în enclava Srebreniţa.

Masacrul musulmanilor rămâne în istorie ca fiind cea mai răsunătoare atrocitate din istoria modernă. Srebreniţa fusese declarată de ONU "zonă sigură". Fiind protejaţi doar de 100 de soldaţi olandezi, insuficient înarmaţi, refugiaţii au căzut pradă armatei sârbe. Mii de bărbaţi şi chiar băieţi cu vârsta de 10 ani au fost aliniaţi şi ucişi. Cei care au încercat să se ascundă în case, au fost "vânaţi precum câinii şi măcelăriţi", după cum a declarat la proces un general sârb, Radislav Krstici. Refugiaţii au fost torturaţi şi apoi împuşcaţi sau îngropaţi de vii.

Un fost negociator al ONU pentru fosta Iugoslavie, Lordul Owen, îl descria pe Mladici drept "un rasist, nemilos, susţinut, însă, de mulţi dintre soldaţii săi".

7.500 de musulmani
au fost măcelăriţi la Srebreniţa de armata sârbilor bosniaci