Experții de la Facultatea de Construcții din Cluj-Napoca, consultați de Evenimentul Zilei, spun că incidentul în care subprefectul de Sălaj și-a pierdut viața s-a datorat unor lucrări de proastă calitate. Mai pe românește, de mântuială: stâlpii care susțineau întreaga structură a foișorului prăbușit nu au fost ancorați în structura de beton.

Subprefectul de Sălaj, Virgil Țurcaș, a murit după ce o construcție finalizată recent s-a prăbușit peste el. Demnitarul participa la un eveniment legat de gestionarea deșeurilor în județul Sălaj, alături de oficiali ai județului, primari, alte persoane interesate. Totul s-a petrecut în localitatea Hurez, comuna Horoatu Crasnei.

Ceremonia respectivă s-a ținut într-o construcție recent finalizată, un fel de foișor, care a fost construit „de mântuială”. La prima rafală de vânt, construcția s-a prăbușit peste cei prezenți, alte trei persoane fiind rănite.

Zecile de fotografii de la fața locului demonstrează că stâlpii de lemn, care susțineau acoperișul, nu au fost ancorați în beton, așa cum cer regulile. „Toată structura a cedat de la fundație”, este concluzia unor specialiști.

„În fotografia pe care mi-ați prezentat-o se vede clar că acel ancoraj nu s-a făcut în beton. Normativul prevede un ancoraj la minim 40 de centimetri. S-a pus beton peste talpa stâlpului din lemn, așa doar să dea bine pentru ochiul omului. Este treaba experților să stabilească ce s-a întâmplat acolo dar nu trebuie să studiezi prea mult pentru a vedea ce lucru de mântuială s-a făcut”, a declarat pentru EvZ, un profesor universitar clujean de la Facultatea de Construcții.

Lucrări de mântuială

Din fotografiile de la fața locului se pot desprinde câteva concluzii rapide. Ancorajele din metal, în care au fost prinși stâlpii din lemn, de structura de beton, au fost făcute de mântuială.

Un alt aspect se referă la legăturile stâlpilor din lemn de structura de metal, care nu a fost ancorată în beton. Manualul constructorului stabilește că în zonele de ancorare trebuie să existe întărituri din metal care să prevină ruperea lemnului. La Sălaj exact așa s-a întâmplat: lemnul nu era întărit cu metal și a dus la ruperea acestuia.

„Am scris de foarte multe ori despre indolența și superficialitatea care domnește în domeniul construcțiilor, în aproape toate etapele care însoțesc ridicarea unui edificiu, de la proiectare până la darea în folosință. Avem o legislație destul de precisă, avem specialiști care pot să proiecteze și să asigure execuția, avem instituțiile de reglementare și control, avem funcționarii. Și totuși, avem poduri cărora li se rup stâlpii după șase luni de la darea în folosință și foișoare care se prăbușesc peste oameni și îi ucid. De ce?”, susține arhitectul Horațiu Buzatu.

Podul de la Lețca s-a prăbușit la scurt timp de la inaugurare

Deși au trecut câteva săptămâni de la prăbușirea podului de la Lețca, județul Neam, la scurt timp de la inaugurare, nu exista concluzii precise.

Și în acest caz, lucrările de mântuială au dus la ruperea structurii de rezistența a podului și prăbușirea acestuia.

În 2018, podul de la Lețca a fost expertizat, specialiștii fiind de părere că acesta trebuia demolat și refăcut din nou. Tablierul era deformat peste valorile maxime admise şi avea fisuri şi crăpături la nivelul hobanelor. Cablurile erau ruginite, iar expertul a recomandat efectuarea de lucrări capitale la calea de rulare şi construcţia unor piloni suplimentari.

Ulterior, podul de la Lețca, judetul Neamț, a fost modernizat și s-a prăbușit după șase luni de la momentul dării lui în folosință. În prezent, procurorii DNA au deschis o anchetă.