Cardinalul George Pell a ieşit marţi din închisoarea în care s-a aflat încarcerat, după ce a fost achitat de cea mai înaltă instanţă din Australia, la finalul unui proces intens mediatizat în care a fost acuzat de pedofilie.

Fostul secretar pentru Economie de la Vatican, acum în vârstă de 78 de ani, a fost condamnat în martie 2019 la şase ani de închisoare pentru viol şi agresiuni sexuale comise asupra a doi copii dintr-un cor religios în 1996 şi 1997, în catedrala St. Patrick din Melbourne, unde era arhiepiscop, scri AFP, citată de Agerpres.

Condamnarea sa, confirmată în apel în august 2019, a fost în cele din urmă anulată marţi de Înalta Curte de Justiţie din Australia, care l-a achitat pentru cele cinci capete de acuzare formulate împotriva sa pentru violenţe sexuale, în baza prezumţiei de nevinovăţie.

George Pell, care a susţinut întotdeauna că este nevinovat, a părăsit imediat după această decizie închisoarea din Melbourne în care era încarcerat de peste un an şi a afirmat într-un comunicat de presă căaceastă decizie judecătorească permite „repararea unei grave nedreptăţi".

Decizia de vinovăţie formulată în primă instanţă în decembrie 2018 la Melbourne a fost confirmată în vara anului trecut de Curtea Supremă a statului australian Victoria, printr-o hotărâre ce părea însă deja fragilă, deoarece instanţa de apel nu a formulat o decizie unanimă. Doi magistraţi au votat pentru vinovăţia fostului arhiepiscop, însă cel de-al treilea i-a dat dreptate prelatului.

Prezumția de nevinovăție

Marţi, cei şapte juraţi de la Înalta Curte de Justiţie, cea mai importantă instanţă a ţării, au apreciat în unanimita că instanţa precedentă, Curtea Supremă a statului Victoria, „a omis să afle dacă exista o posibilitate rezonabilă ca infracţiunea să nu fi fost comisă”, evidenţiind astfel principiul fundamental al „prezumţiei de nevinovăţie” de care trebuie să beneficieze orice acuzat.

Decizia de marți nu îl scuteşte însă pe cardinal de riscul unor procese în civil. Părintele unuia dintre cei doi copii din acel cor religios, care a decedat în 2014 din cauza unei supradoze fără să fi depus vreodată mărturie pentru agresiunea prezumtivă, intenţionează să îl dea în judecată pe cardinalul George Pell şi să îi ceară despăgubiri materiale.

Procesul încheiat marţi l-a opus pe cel de-al doilea fost copil de cor, ajuns în prezent la vârsta de 30 de ani, şi pe George Pell, prelatul care a participat la alegerea a doi papi, care a fost unul dintre consilierii apropiaţi ai papei Francisc şi care a fost implicat în felul în care Biserica Catolică a reacţionat la scandalurile de pedofilie.

Procesul din Australia s-a bazat în principal pe analizarea credibilităţii mărturiei depuse de reclamant.

Lisa Flynn, avocata tatălui copilului decedat de supradoză, a vorbit despre „dezgustul” resimţit de clientul ei la aflarea deciziei de marţi. „Încearcă să înţeleagă decizia Înaltei Curţi din Australia. A spus că nu mai crede în sistemul judiciar din ţara noastră”, a adăugat avocata.

Cathy Kezelman, preşedinta unei organizaţii de ajutorare a victimelor violurilor şi agresiunilor sexuale, Blue Knot Foundation, consideră că decizia Înaltei Curţi din Australia este "devastatoare" pentru numeroasele victime ale unor astfel de fapte.

"Pandemia de abuzuri sexuale comise asupra copiilor în cadrul Bisericii Catolice ameninţă siguranţa a milioane de copii, adulţii în care ei se transformă şi însăşi fibra morală a ceea ce înseamnă să fii uman", a declarat ea.

"George Pell şi-a obţinut acum libertatea, însă numeroasele victime ale agresiunilor nu au fost niciodată libere, fiind prizoniere ale ororii infracţiunilor care le-au ruinat vieţile", a adăugat Cathy Kezelman.

„Nu a fost un Referendum pentru Biserică”

Prelatul achitat marţi le-a mulţumit avocaţilor săi, susţinătorilor şi familiei sale, subliniind că nu resimte "nici o ranchiună" faţă de acuzatorul lui.

"Nu vreau ca achitarea mea să se adauge durerii şi amărăciunii resimţite de mulţi oameni; există deja suficient de multă durere şi amărăciune", a declarat George Pell în acelaşi comunicat.

"Totuşi, procesul meu nu a fost un referendum pentru Biserica Catolică, nici un referendum pentru modul în care autorităţile Bisericii din Australia au tratat infracţiunea de pedofilie din rândul Bisericii. Chestiunea era de a şti dacă eu am comis vreodată acele infracţiuni oribile şi nu a fost cazul de aşa ceva", a adăugat prelatul.