Text și foto de Traian Horia
Pe 9 martie 2018, presa relua o informație

… dată publicității de grupul Rise Project România, conform căreia liderul politic din România, Liviu Dragnea, ar fi “suspect” într-un dosar de spălare de bani, instrumentat de procuratura braziliană. Neîndoielnic, articolul în sine i-a trezit amintiri plăcute finanțatorului nord-american George Soros, care nu este chiar străin de Brazilia – participant la chefuri în Rio de Janeiro și proprietar de acțiuni (încă de la finele lui 2016) la Petroleo Brasiliero SA (Petrobras) – prin Soros Fund Management LLC. Potrivit “activiștilor” de la București, un procuror federal numit Carlos Wagner Barbosa Guimarães, declarase pentru Rise Project și pentru colegii brazilieni de la ziarul “Folha de São Paolo” că în cazul respectiv “sunt investigate două cazuri distincte: furtul de bani publici românești de care se ocupă autoritățile din România și cel de spălare de bani care îi privește pe brazilieni”. Pe scurt, “penalul” Dragnea era “suspectat” că ar fi investit (prin intermediari) în proprietăți din Brazilia folosind “bani negri” obținuți în România. Nici în Brazilia, nici în România nu exista o sentință judecătorească într-o astfel de cauză, așa încât suficiența procurorului brazilian de a se ante-pronunța era cel puțin neprofesionistă și ridica semne mari de întrebare. Prudent, Wagner Barbosa adăuga că “dacă sunt descoperite dovezi că românii au spălat bani în statul (brazilian- n.n.) Ceara, atunci aceștia vor fi aduși și în fața justiției braziliene”.

Cum banii nu sunt “spălați” cu săpun
… simplul fapt că un procuror din Brazilia acuza de spălare de bani un cetățean străin recunoscând, însă, că nu avea “dovezi” ridica dubii asupra construcției dosarului respectiv. În plus, momentul “aruncării pe piață” al articolului părea bine ales: cu doar o zi înaintea debutului Congresului PSD din București- eveniment pentru care Dragnea anunțase că va cere o reconfirmare pe funcția de președinte de partid. O aură de anchetă tip DNA România plutea în Brazilia, cu declarații șovăielnice (“dacă sunt descoperite dovezi …”) ale unui procuror brazilian ce reaminteau, eventual, de acele procese în care procurorii anti-corupție români se bazau în acuzare aproape exclusiv pe probe oferite de alte instituții, precum SRI.

Soros nu doarme, are cu ce și are pe cine

În ianuarie 2017, Liviu Dragnea declara pentru presă că George Soros „a finanţat răul în România”, iar ulterior declarațiilor lui Liviu Dragnea, pe web-site-ul Rise Project (Soros) erau publicate doar în Martie 2017 trei articole „de procuratură” despre „penalul” Liviu Dragnea. Articolul din 8 Martie 2018 putea fi considerat, așadar, ca o continuare firească într-un serial sorosist de “killing me softly”, despre care liderul PSD s-a declarat deja plictisit. Referitor la investigația în sine, un fapt rămînea, însă, provocator: un membru al staff-ului de la Open Society Foundations (OSF, organizația-fanion a lui George Soros) ajunsese la fundația din New York furnizat chiar de “Folha de São Paolo”, partenerul brazilian al grupului Rise Project România, cel ce efectuase “investigația” Liviu Dragnea. Cu poze Associated Press. Totul, în “familie”.

Mai precis, Fernando Rodrigues

... a lucrat 17 ani pentru “Folha” și a “avansat” până în board-ul Programului de Guvernare Fiscală al OSF. Hățișul non-guvernamental creat de Soros a făcut așadar ca Fernandez să ajungă la Open Society Foundations, coleg de bancă pentru Alina Mungiu- Pipiddi, unul dintre cei mai cunoscuți “activiști” ai sorosismului în România- fondator al publicației “România curată”. În contextul în care Liviu Dragnea este cunoscut ca un critic declarat al controversatului miliardar american Soros, apartenența lui Rodrigues la OSF se înscria într-un cerc ce începea vădit cu generatoarea direct din contul bancar al miliardarului nord-american. În plus, prezumția de independență editorială a Rise Project devenea discutabilă: în Ian. 2018, Grupul de Investigații Politice (GIP) titra- pentru o anchetă de presă despre sponsorizările tefelismului Soros în România, că “Rise Project nu face jurnalism, ci propagandă”. Menționăm că publicația CristoiuBlog a relatat încă din 2017 că grupul de “activiști” Rise Project este membru al OCCRP- o rețea Soros de mass-media, finanțată prin aceeași Open Society Foundations.

În fapt, ce putea afla cititorul român

… din emiterea unei declarații vagi, de procuratură obosită, într-o țară precum Brazilia unde, potrivit Amnesty International 2017, indicele de corupție se află printre cele mai ridicate din lume (undeva, între Coasta de Fildeș și Zambia) și unde libertatea de expresie este, încă, o necunoscută- cu 20 de jurnaliști asasinați în ultimii 6 ani!? Informația oferită pe “ancheta Dragnea” era “subțire”, probele afișate cvasi-inexistente, iar antipatia publică a politicianului român față de acțiunile controversatului George Soros avea desigur, locul său în economia cazului, fiind descrisă anterior în presa dâmbovițeană. Pe rețeaua de jurnaliști copy-paste care a preluat știrea Rise Project, articolul și-a atins, însă, scopul: a adăugat un nou strat de “material” pe profilul de “penal brazilian” al lui Liviu Dragnea- profil cultivat insistent de presa tefelistă.

Nu era prima dată

… când Rețeaua Soros trimitea prezumtive articole-“avertisment” pe print și în eter. În Iulie 2017, când invazia de migranți ilegali dinspre Africa prin Marea Mediterană era în derulare, iar Comisia Europeană (CE) era presată să deschidă Centre de primire în Libia (idee “inacceptabilă” pentru sorosism), un articol de presă într-o cheie tainică apărea în săptămânalul belgian “Knack” (Bruxelles), ca rezultat al “cercetării” unor “activişti” de la ONG-ul Access Info: potrivit “Knack”, șeful CE, Jean-Claude Juncker cheltuise 25.000 de euro pentru a închiria un avion privat de la Bruxelles la Roma. Citit invers, însă, titlul uriaș “Juncker este acuzat” devenea intuitiv “Juncker primește un avertisment”. Șeful CE nici măcar nu ajunsese pe Lună- distanța dintre biroul său din Bruxelles și Roma era de vreo 700 mile, dar cine erau acei tineri preocupați brusc de scumpetea călătoriilor lui Juncker, când Juncker călătorea scump începând din 2014, de când își începuse mandatul la Bruxelles? La vremea respectivă, Cristoiu Blog a dezvăluit că AccessInfo Europa este un ONG care a primit finanțări de sute de mii de euro prin Open Society Foundation (Soros) și prin organizații “de investigații” precum Journalism Development Network (JDN), cu centrul în Maryland (SUA) și care are un subsidiar și în București. Pe de altă parte, un editor al ziarului “Knak” coordonase zeci de ani afacerea “journalismfund.eu“, o organizație jurnalistică finanțată prin aceeași Open Society Foundations, având partener Global Investigative Journalism Network (Soros).

Revenind în Brazilia

… în anul 2015, Ministerul Public Federal în Piaui- reprezentat prin procurorii Carlos Wagner Barbosa Guimaraes și Tranvanvan da Silva Feitosa, semna un acord de cooperare cu Tribunalul Elect Regional (magistratul De Moura) pentru promovarea reciprocă unui program controversat (dar generos în denumire) numit “10 propuneri pentru combaterea corupției” (în original “10 Medidas contra a corrupcao”). Potrivit unor publicații braziliene, proiectul este acuzat că limitează libertăți democratice esențiale (ex., se cere o reducere drastică în folosire a Habeas Corpus de către avocați pe procesele de corupție) și introduce metode de “eficientizare” a “obținerii informației” împrumutate de la serviciul secret american CIA (Statele Unite): proiectul a mobilizat Procuratura Federală ca să strângă semnături pentru introducerea și legalizare în Congresul brazilian. Într-o traducere literară, “habeas corpus” se referă la un recurs prin care o persoană reținută poate să ceară unui judecător să cerceteze dacă deținerea sa a fost făcută cu respectarea legii. Altfel spus, criticii Campaniei sprijinită și de Wagner Barbosa, se tem că o astfel de lege ar putea alimenta abuzuri în Sistem, iar controlul abuzului de putere va fi minimalizat. Fapt care, implicit, poate conduce la creșterea unui Deep State local.

De menționat că fostul Agent fiscal

… și licențiat în Inginerie Electrică, procurorul de astăzi Wagner Barbosa și colegii săi, participă la campania anti-corupție, sprijiniți de o Rețea de Suport în Piaui unde excelează instituția Apărătorului Public- o entitate braziliană ce lucrează cu GloAct (Acțiunea Globală pentru Prevenirea Traficului de Migranți) într-un domeniu în care George Soros este “specialist” și donator generos – migrația extra-frontalieră eventual ilegală, din Africa până în America de Sud. Inițiativa GloAct este un proiect derulat prin finanțări ale Uniunii Euiropene și Oficiului Națiunilor Unite pentru Droguri și Infracționalitate (UNODC)- care este aceeași oficină a Organizației Națiunilor Unite (ONU) despre care BBC dezvăluia că a încercat să facă presiuni pentru legalizarea posesiei și cosumului de droguri în statele membre ONU, tentativa fiind stopată la opoziția cel puțin a unui stat. Pe scurt, marijuana poate să facă viața mai frumoasă acolo unde coabitează armonios un Stat Paralel (din România, Brazilia sau aiurea) și o structură globalistă, supra-națională cum sunt UE sau ONU.