Liderii UE urmează să dezbată desemnarea noilor președinți ai Comisiei Europene și Consiliului European, precum și a noului șef al politicii externe. Cu toate acestea, se pare că deciziile privind aceste numiri au fost deja luate.

Mai exact, luni, la Bruxelles, vor avea loc dezbateri privind obiectivele politice pentru următorii cinci ani, care vor acoperi domenii precum apărarea și economia. De asemenea, liderii vor discuta despre numirile în funcțiile de conducere din Uniunea Europeană, în urma alegerilor europene recente.

Liderii UE discută luni despre succesorii la președinția Comisiei și Consiliului European

Ursula von der Leyen din Germania are mari șanse să obțină un al doilea mandat la conducerea executivului UE, datorită sprijinului oferit de Partidul Popular European.

Dintre cei 27 de lideri ai UE, treisprezece provin din partidele afiliate Partidului Popular European (PPE). Cu sprijinul Franței și al Germaniei, von der Leyen ar putea obține majoritatea calificată necesară pentru a fi nominalizată.

De asemenea, fostul premier portughez Antonio Costa este așteptat să fie desemnat ca următorul președinte al Consiliului European. Dacă va fi numit, socialistul va începe să prezideze summiturile începând cu luna decembrie.

Prim-ministrul estonian Kaja Kallas, reprezentând familia liberală, este prima alegere pentru poziția de Înalt Reprezentant pentru afaceri externe. Această numire ar contribui la un echilibru geografic și politic în cadrul posturilor de conducere ale blocului european.

Liderii urmează să-și oficializeze alegerile în cadrul summitului UE din 27-28 iunie. Von der Leyen va depinde de sprijinul Parlamentului European, care va vota asupra candidaturii sale în prima sa sesiune din 16 iulie.

Ulterior, toți cei 27 de membri ai Comisiei Europene, inclusiv șeful politicii externe, vor avea nevoie de aprobarea parlamentară.

De asemenea, liderii UE sunt așteptați să abordeze planificarea pentru următorul ciclu legislativ de cinci ani, concentrându-se pe promovarea valorilor comune, consolidarea apărării și stimularea competitivității economice.

La summitul programat pentru sfârșitul lunii iunie, aceștia vor căuta să confirme direcțiile lor în cadrul „agendei strategice”.

Ursula von der Leyen, în centrul scandalului Pfizergate

Politico menționează că criteriile pentru distribuirea liderilor în aceste poziții iau în calcul diversitatea geografică, inclusiv diferențele între țările baltice, Europa de Vest și Europa de Sud, precum și echilibrul de gen și afilierea politică.

Cu toate acestea, publicația adaugă că nu există încă orientări clare în privința problemelor juridice care ar putea afecta potențialii candidați.

Însă, coincidență sau nu, cei care ocupă primul loc atât pentru Consiliul European, cât și pentru Comisia Europeană, sunt amândoi subiectul unor investigații în curs de desfășurare, potrivit informațiilor furnizate de publicația numită.

Ursula von der Leyen se confruntă cu necesitatea de a clarifica rolul său în ceea ce a fost numit Pfizergate - o controversă legată de comunicarea sa ne-dezvăluită prin mesaje cu directorul general al Pfizer, în timpul pandemiei.

Încă din perioada în care lucra la Ministerul german al Apărării, von der Leyen a fost implicată în controverse legate de utilizarea SMS-urilor. Înainte ca ea să fie numită la Bruxelles, Ministerul Apărării pe care-l conducea era sub investigație parlamentară pentru posibile nereguli în atribuirea contractelor unor firme de consultanță.

Însă atunci când legislatorii au solicitat acces la telefoanele sale de serviciu în cadrul acestei anchete, s-a descoperit că datele din telefoane au fost șterse.

Cea mai recentă controversă a apărut când The New York Times a dezvăluit că von der Leyen a schimbat mesaje text cu CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, în timpul negocierilor pentru cel mai mare contract de vaccinuri din UE, în perioada pandemiei de Covid-19.

Ziarul a inițiat o acțiune în justiție împotriva Comisiei Europene la Curtea de Justiție a UE, contestând refuzul acesteia de a face publice aceste mesaje.

Antonio Costa, favorit pentru Consiliul UE, anchetat pentru trafic de influență

Deși Costa este apreciat de liderii statelor membre UE pentru abilitățile sale ca negociator priceput, el este în continuare subiectul unei investigații judiciare în desfășurare în Portugalia.

Deși nu a fost oficial acuzat de nicio infracțiune, el este în continuare sub investigație într-un caz amplu referitor la traficul de influență. Această situație l-a determinat să demisioneze din funcția de prim-ministru al Portugaliei în noiembrie anul trecut.

Potrivit procurorilor, membrii guvernului lui Costa sunt acuzați că au modificat legislația pentru a favoriza atribuirea contractelor în domeniile energiei și mediului, ceea ce a dus la inculparea unuia dintre miniștrii săi și a șefului său de cabinet.

Antonio Costa a fost implicat indirect în mai multe interceptări telefonice, conform declarațiilor suspecților, ceea ce a determinat procurorii să investigheze cât de multe ar fi putut ști despre presupusa schemă.

Detaliile investigației privind cazul său sunt clasificate, în timp ce acesta neagă orice implicare, potrivit News.ro.