Evenimentul Zilei > Actualitate > LIBERATION: Când Putin îi spune lui Macron aberaţii pe care acesta nu le crede
LIBERATION: Când Putin îi spune lui Macron aberaţii pe care acesta nu le crede

LIBERATION: Când Putin îi spune lui Macron aberaţii pe care acesta nu le crede

Conversația telefonică dintre președinții rus și francez din 14 septembrie, "un veritabil dialog al surzilor". Iată ce scrie Liberation!

Într-o conversație telefonică între președinții francez și rus, al cărei conținut a fost difuzat de către cotidianul „Le Monde”, șeful Kremlinului ar fi sugerat că adversarul Aleksei Navalnîi s-a otrăvit.

„Am impresia că, dacă înainte, în Europa, bănuiam că Putin este nebun, acum nu mai există nicio îndoială”, a scris pe Twitter, marți seară, Kira Yarmish, purtătoarea de cuvânt a adversarului Aleksei Navalnîi. Un mesaj printre alte zeci de pe rețelele de socializare rusești, ca reacție la articolul apărut în „Le Monde”, care descrie conversația telefonică dintre președinții rus și francez din 14 septembrie, „un veritabil dialog al surzilor”, raportat de o sursă anonimă, se înțelege. Presat de Emmanuel Macron cu privire la utilizarea agentului neurotoxic Noviciok împotriva lui Aleksei Navalnîi, abia ieșit din comă într-un spital din Berlin, Vladimir Putin ar fi „înmulțit paradele artificiale”, vehiculând piste fanteziste: adversarul ar fi putut, de exemplu, să se otrăvească; în plus, Noviciok nu este atât de inaccesibil pe cât s-ar putea crede; și de ce să nu privim către Letonia, unde locuiește inventatorul Noviciok … 

Refuzul de a admite fără să roşească ce știe toată lumea; avansarea fără să clipească a unor ipoteze absurde și conspirative; învinovăţirea unui vecin – sunt afirmaţiile unor mari clasici ai puterii ruse în mod colectiv și ale lui Vladimir Putin personal care, de atunci, au stârnit mai puțină surpriză decât consternare. Dar această conversație, dacă a avut loc în acești termeni (niciuna dintre părți nu a negat) și mai ales faptul că a fost făcut publică, riscă să aibă un impact durabil asupra relațiilor deja dificile dintre Kremlin și europeni.

În martie 2014, „New York Times” informa că Angela Merkel, după o conversație telefonică cu Vladimir Putin despre anexarea în curs a Crimeii, și-a exprimat îngrijorarea în fața  lui Barack Obama. „Ea nu era sigură că Putin era conectat la realitate”, au spus oamenii pe scurt despre această conversație. Era „pe altă lume”, a spus cancelarul german. În acel an, Rusia, pentru anexarea peninsulei și participarea la destabilizarea din Ucraina, a fost exclusă din G8 și a fost lovită de sancțiuni care sunt încă în vigoare.

Săptămâna trecută, Emmanuel Macron ar fi trăit şi el „momentul lui Merkel” în fața unui Vladimir Putin deconectat, izolat într-un turn de fildeș, auto-intoxicat de propria propagandă? Sau liderul rus a trecut la un nou nivel de cinism politic, susținând deschis că nimic nu este adevărat și că totul este posibil?

„Este o tactică de apărare”, analizează politologul Tatiana Stanovaia de la grupul de reflecție R.Politik. Putin pleacă de la principiul potrivit căruia Occidentul este deja întotdeauna împărţit față de Rusia, altfel de ce să nu luăm în considerare toate presupunerile ca fiind posibile?”.  Începând cu 20 august, când adversarul, inconștient, a trebuit internat urgent, autoritățile ruse au negat orice implicare în ceea ce părea rapid a fi o otrăvire. Când toxicologii germani, după ce Navalnîi a fost transportat la Berlin, au stabilit că este vorba despre Noviciok, rușii au continuat să vorbească, cu cea mai mare seriozitate, despre o criză de hipoglicemie și o stare de mahmureală.

„Nu știm cum s-a aflat conţinutul acestei conversații”, continuă Stanovaya. Și nu este atât de important. Ceea ce contează este că marja de manevră a lui Putin este redusă. Punctul său de vedere, pe care și-ar fi dorit să îl păstreze ascuns, a fost făcut public, invalidând toate celelalte ipoteze distilate săptămâni întregi despre hipoglicemie etc. Putin a recunoscut că a fost Noviciok. Este o mărturisire și asta este ceea ce este grav”. Mărturisire care riscă să oprească dialogul între Moscova și țările europene: cum să discutăm despre cooperare atunci când o armă chimică a fost folosită pe continent?

De mai multe săptămâni, cancelariile occidentale solicită Rusiei să deschidă o anchetă și să își asume responsabilitatea. Altfel ce? În afacerea Skripal – fostul spion și fiica sa otrăviţi cu Noviciok în 2018 în Salisbury  – a existat o urmă, au fost identificați agenți de informații militari ruși, iar atacul a avut loc pe pământ britanic. În cazul Navalnîi, un cetățean rus a fost otrăvit pe pământul rus, fără ca autorul să lase vreo amprentă. Deci, ce tip de sancțiuni ar putea fi aplicate și împotriva cui? „Gradul de responsabilitate al lui Putin nu este clar”, a spus Stanovaya. Cel mai probabil este că nu el a dat ordinul, dar cei care l-au dat au acționat presupunând că aveau un mandat de la Putin. În plus, granițele dintre structurile oficiale și actorii privați sunt foarte poroase în Rusia de astăzi, iar cele două părţi se confundă uneori”. 

Pentru mulți observatori ruși, scurgerea acestei conversaţii în presă a fost orchestrată sau cel puțin validată neapărat de Palatul Elysée și ar trebui „considerată ca o declarație publică a lui Macron, sincronizată evident cu discursul său de la ONU, în care, de la tribună, el a cerut Rusiei explicaţii despre otrăvirea adversarului. Se pare că explicația oferită de Putin în urmă cu opt zile nu l-a mulțumit pe francez, iar acum scurgerea în sine este un scandal, este public faptul că Macron îi cere explicații lui Putin”, scrie analistul politic Oleg Kaşin pe site-ul Republic. Fără comentarii, răspunde Palatul Elysée, care „nu dezvăluie niciodată conținutul discuțiilor dintre șefii de stat”. 

Kremlinul, la rândul său, respinge acuzaţiile prin intermediul purtătorului său de cuvânt, Dmitri Peskov, care este un pic batjocoritor: „Nu putem crede că Palatul Elysée ar fi scos în mod conștient în presă o înregistrare a conversației a doi președinți. Este Franța totuşi. Franța nu face astfel de lucruri”.

Pentru directorul Centrului Carnegie din Moscova, Dmitri Trenin, care vorbește pe Twitter, acest lucru ar trebui privit ca un semnal: „Și canalul Moscova-Paris pentru dialogul Rusia -Vest este pe cale să se închidă, după canalul Moscova-Berlin. Diplomația trece în plan secund”.

Articol de Veronika Dorman 

https://www.liberation.fr/planete/2020/09/23/quand-poutine-raconte-des-cracks-a-macron-qui-ne-le-croit-pas_1800342 

Traducerea:Rador

Informaţiile publicate de evz.ro pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Publicat in categoriile: Actualitate
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: