Liberalii s-au luptat pentru victoria fostei șefe a DNA mai mult decât cea mai mare admiratoare a ei, Monica Macovei. După votul dat în COREPER, forul reprezentanţilor permanenţi ai statelor în Consiliul Uniunii Europene, procurorul francez Jean-François Bohnert s-a clasat pe primul loc cu 50 de puncte, fiind urmat de Laura Codruţa Kovesi şi de Andres Ritter cu un scor egal, de 29 de puncte. Liberalii au intrat în panică. Ei au reușit să obțină, în cursul nopții de marți spre miercuri, voturile necesare, care au fost decisive.

PNL avea un singur europarlamentar în Comisia Libe, pe Traian Ungureanu, dar au reușit să înlocuiască mai mulți europarlamentari, astfel că au votat cinci europarlamentari de la PNL: Marian Jean Marinescu, Siegfried Mureșan, Adina Vălean și Cristian Bușoi, plus membrul de drept. Mai mult, au reușit să o determine pe europarlamentara FIDESZ, Kinga Gal să nu participe la vot pentru a-și putea pune omul lor.

La aceeași manevră, de înlocuire a eurodeputaților, a recurs și PSD. Ei au vorbit cu bulgarii să îi înlocuiască și tot 5 oameni au votat împotriva Laurei Codruța Kovesi: Gabriela Zoană, Emilian Pavel, Dan Claudiu Tănăsescu, Răzvan Popa și Maria Grapini.

Comisia LIBE are 60 de membri, dar zece au lipsit. Unul dintre voturi a fost vot alb.

 Patimă liberală

Liberalii o susțin cu atâta patimă pe Laura Codruța Kovesi pe motiv că se pliază pe electoratul lor. Același electorat care îl susține și votează pe Klaus Iohannis. Președintele PNL Ludovic Orban îi avertizează pe politicienii puterii să nu îndrăznească să oprească ascensiunea fostei șefe a DNA. „Somez Guvernul și coaliția majoritară să înceteze orice demers la nivelul Consiliului și la nivelul Parlamentului European în ceea ce privesc procedurile ulterioare pentru că ieri și astăzi România a repurtat o victorie dar este necesară, măcar în ceasul al doisprezecelea, mobilizarea tuturor actorilor politici din România pentru a maximiza șansa candidatului român de a obține funcția de procuror șef, o funcție extrem de importantă la nivel european”, a declarat, ieri, Ludovic Orban.

Proceduri și birocrație

Audierea celor trei candidați în fața comisiilor LIBE și CONT a fost o procedură birocratică. Întrebările au fost formulate înainte și trimise Comisiei. Nu a fost un ajutor pentru Kovesi, așa cum s-a speculat, ci aceasta este procedura. Chiar și așa, europarlamentari români au reușit să o întrebe pe fosta șefă a DNA despre aspecte incomode: protocoalele cu SRI, gradul profesional, eficiența ei managerială. Oricum, după cum am descris mai sus, votul a fost o negociere, așa cum va fi și rezultatul final. Numirea Laurei Codruța Kovesi depinde de negocierile dintre Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene, care trebuie să se finalizeze până când actualul Legislativ își încheie mandatul.

Președintele Comisiei LIBE, Claude Moraes, a explicat procedura: „Acum voi trimite o scrisoare domnului preşedinte al conferinţei preşedinţilor, care este rezultatul votului. Pe baza mandatului Conferinţei Preşedinţilor (liderii grupurilor parlamentare) voi intra în negocieri cu Consiliul, pentru a ajunge la un acord, de comun acord, pentru numirea noului procuror-şef european”.

După vot, pe aeroportul din Bruxelles, Laura Codruța Kovesi a dat prima declarație: „Sunt foarte bucuroasă, vă mulțumesc tuturor celor care m-ați susținut. Atât, deocamdată” .

Laura Codruţa Kovesi nu a fost propunerea României pentru acest post, așa cum nici ceilalți doi candidați nu au fost propuși de țările lor, Franța și Germania. Fiecare a aplicat pentru acest post în nume personal.

 

CSM o contrazice pe Kovesi

EVZ a adresat o întrebare CSM, în care se solicita să se precizeze dacă Laura Codruta Kovesi a fost singurul procuror căruia i s-a respins recunoaşterea gradului profesional de Parchet de pe lângă ÎCCJ. Potrivit Consiliului Superior al Magistraturii, în perioada 2012-2019 au fost soluţionate 31 de cereri, din care 25 au fost respinse. 30 de cereri au fost de competenţa Plenului CSM, iar o cerere a fost soluţionată de Secţia de procurori. De asemenea, „în ceea ce priveşte cererile formulte de procurorii numiţi în funcţii de conducere (…) în perioada de referinţă au fost respinse 8 cereri şi admise 2 cereri (anul 2015)”, se arată în răspunsul CSM. Marţi, la audierile din Comisia LIBE din PE, LCK, întrebată fiind cum comentează faptul că nu are grad profesional de PÎCCJ, iar cererea de recunoaştere a acestui grad i-a fost respinsă de Secţia pentru procurori a CSM, a declarat: „Sunt primul procuror caruia i s-a refuzat aceeaşi cerere” de recunoastere a gradului profesional de PÎCCJ. (A.B.)