Conform celor transmite în comunicatul de presă, există un proiect de lege care poate contribui la mascarea tăierilor ilegale de păduri.

„Comisia de Agricultură a Camerei Deputaţilor dezbate, luni, 29 iunie, (proiectul de lege PLx. 356/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic) eliminarea prevederii din Codul Silvic care impune oricărei companii procesatoare de lemn din România să nu prelucreze mai mult de 30% dintr-o anumită specie de arbori.

Această prevedere va favoriza, în mod evident, marile companii precum Schweighofer, Kronospan sau Egger”, se arată în comunicatul respectiv.

Această prevedere antimonopol a fost adoptată în 2015, când Declic, Greenpeace, Agent Green şi alte 24 de organizaţii s-au mobilizat.

La acea vreme, organizaţiile de mediu citate au cerut deputaţilor să adopte legea şi să respingă rectificarea propusă de preşedintele Klaus Iohannis.

Mai departe au fost organizate proteste în Bucureşti, Cluj şi alte localităţi din ţară şi Diaspora.

De unde a venit necesitatea introducerii acestei limitări? Totul a porniz de la faptul că 3 mari companii Holzindustrie Schweighofer, Kronospan şi Egger – dominau piaţa românească la achiziţia de material lemnos.

Astfel, conform arată organizaţiilor ecologiste, producătorii autohtoni şi cei ce depindeau de lemnul de foc pentru încălzire erau defavorizaţi la achiziţie.

„Dacă Schweighofer lucrează la capacitate maximă şi doar cu lemn românesc, aşa cum a făcut până în 2014, atunci nu mai rămâne niciun arbore conifer pentru industria autohtonă şi pentru gospodării.

Această companie, care nu aduce valoare adăugată lemnului, creează o presiune pe care pădurea românească nu o mai poate suporta”, a adăugat Gabriel Păun, preşedinta Agent Green.

La rândul ei, Roxana Pencea Brădăţan, coordonatoarea campaniilor Declic, este convinsă că piaţa neagră a lemnului furat va creşte în viitor.a

„Eliminarea limitei de 30% din piaţă pentru procesarea lemnului din România este un pas înapoi în timp, înainte de 2015, în vremuri în care cererea internaţională de lemn brut a construit reţele infracţionale de exploatare a pădurilor.

În 2020, nu de stimularea producţiei de cherestea avem nevoie, ci de programe de încurajare a procesării lemnului cu valoare adăugată.

Industria mobilei şi micii antreprenori din construcţii sunt cei care au nevoie de atenţie, nu vânzătorii internaţionali de cherestea.

Suntem sub asaltul schimbărilor climatice, trebuie să stocăm carbon şi apă în sol. Cetăţenii vor case verzi în care lemnul să fie folosit cel puţin 20 de ani, nu să alimenteze goana după resurse cumpărând mobilă care se strică în trei ani.

Pe scurt: nu mai tăiaţi pădurile pentru exportul de scânduri!”, a precizat Ciprian Găluşcă, de la Greenpeace România.

Comisia de Agricultură va mai discuta luni şi modificarea definiţiei materialului lemnos.

„În prezent, definiţia din Codul Silvic a lemnului nu include şi tocătura, rumeguşul, brichetele, cheresteaua încleiată, diferitele furniruri, plăcile aglomerate, lătunoaiele şi alte resturi.

Astfel, acestea nu sunt urmărite prin sistemul SUMAL de trasabilitate a lemnului, ceea ce contribuie la mascarea tăierilor ilegale de păduri”, se mai arată în documentul citat.

În luna mai, Senatul a votat modificarea la Codului Silvic şi a completat definiţia materialului lemnos (Plx 261/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic).

Iniţiativa legislativă a avut la bază o investigaţie Declic despre cadrul legal deficitar, conform Agerpres.

În prezent, comercializarea şi transportul tipurilor de lemn nedefinite corespunzător se pot realiza ca şi când ar fi orice altă marfă.

„Numeroase tăieri ilegale de pădure au loc tocmai pentru că arborii tăiaţi ilegal pot fi vânduţi ca peleţi, plăci, tocătură şi nu trec prin filtrele de control ale autorităţilor.

Ultimul cuvânt asupra definiţiei materialului lemnos îl are însă Camera Deputaţilor, cameră decizională.

Tocmai din acest motiv, cu ocazia dezbaterii, Comunitatea Declic va înmâna membrilor Comisiei de Agricultură cele 48.700 de semnături ale petiţiei Lege pentru pădure, nu pentru hoţi”, mai arată Agerpres.