Regulile de disciplină bugetară impuse statelor membre ale UE, care nu mai sunt aplicate din martie 2020, vor rămâne suspendate în 2022 pentru a depăşi criza economică legată de coronavirus, a anunţat miercuri Comisia Europeană.

Bruxelles-ul se aşteaptă ca toţi cei 27 să revină la nivelul lor economic dinaintea crizei până la finalul lui 2022. Dacă aşa stau lucrurile, "clauza derogatorie generală", care permite derogarea temporară de la limitele datoriilor şi deficitelor fixate de Pactul de stabilitate, va lua sfârşit în 2023, a explicat executivul european într-o conferinţă de presă.

"Vom continua să folosim toate instrumentele pentru a repune pe şine economiile noastre. Vom prelungi clauza de salvgardare generală în 2022, pentru a o dezactiva în 2023", a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis.

"În acest an şi în anul viitor, vom încuraja statele membre să menţină politici bugetare favorabile creşterii, susţinând investiţiile publice şi scoţând maximum de beneficii din finanţările planului de relansare european", a adăugat el.

UE va demara în iunie un proces istoric de angajare a unei datorii comune pentru a finanţa subvenţiile de circa 672 de miliarde de euro şi împrumuturile către statele membre pentru a le ajuta să finanţeze investiţii în tranziţia verde şi digitală, în cadrul unui plan global de 750 de miliarde de euro.

Banii trebuie să permită finanţarea reabilitării termice a clădirilor, proiecte feroviare, staţii de încărcare pentru vehicule electrice, reţele de telecomunicaţii în bandă largă sau infrastructuri de stocare a datelor.

La începutul lunii mai, Comisia Europeană şi-a reevaluat în creştere prognozele de creştere pentru acest an şi pentru anul viitor, graţie aplicării aşteptate a acestui plan şi importantului progres al vaccinării în Europa.

Bruxelles-ul contează pe o creştere de 4,3% în 2021, apoi 4,4% în 2022 pentru cele 19 ţări participante la euro. Totuşi, criza economică legată de pandemie a obligat guvernele să lase să crească cheltuielile publice pentru a proteja companiile şi locurile de muncă.

Aceste politici protectoare au avut drept consecinţă creşterea ratei datoriei publice din zona euro la peste 100% din produsul intern brut (PIB).

Comisia Europeană recomandă totuși Italiei și Portugaliei să limiteze cheltuielile

Comisia Europeană recomandă în mod special Italiei și Portugaliei să „limiteze creșterea cheltuielilor curente” și, analizând toate cele 13 țări cu datorii publice ridicate, le invită să urmeze politici bugetare „prudente”, continuând în același timp să sprijine investițiile suplimentare necesare relansării economice, folosind fondul de redresare. Aceasta este recomandarea cheie conținută în pachetul de primăvară al semestrului european, publicat miercuri de Comisia UE.

„În 2022, politicile ar trebui să fie mai diferențiate”, toate statele „ar trebui să acorde prioritate politicilor care cresc investițiile publice și private”, însă „cele cu datorii mari, ar trebui să limiteze creșterea cheltuielilor curente. Pentru că una este dacă cheltuielile publice sunt utilizate pentru cheltuielile curente, iar alta, dacă sunt utilizate pentru a investi în cercetare, educație și infrastructuri publice", a declarat Paolo Gentiloni, comisarul UE pentru economie. De asemenea, Comisia a oficializat recomandarea de a menține clauza de suspendare a Pactului de stabilitate în 2022, cu perspectiva dezactivării acesteia (și revenirea la aplicarea normelor) începând cu anul 2023. "Sunt foarte încrezător că şi Consiliul va fi pe deplin de acord cu această abordare", a spus Gentiloni.

"În recomandările făcute țărilor cu datorii ridicate, cerem să se acorde o atenție deosebită cheltuielilor curente și a ceea ce poate constitui, din acest punct de vedere, o povară permanentă. Permanent înseamnă tot ceea ce depășește anul 2023", a spus comisarul european pentru economie, răspunzând la o întrebare privind Italia, în timpul conferinței de presă pentru prezentarea Pachetului de primăvară al semestrului european. "În privinţa bugetelor, aș spune că nu trebuie să retragem sprijinul prea curând, dar acest lucru nu înseamnă că nu mai urmărim nivelul actual al cheltuielilor și în special - a explicat el - al acelor cheltuieli care pot constitui o povară permanentă".