Libanul şi Israelul, ţări vecine oficial în stare de război, au semnat joi un acord care delimitează frontiera lor maritimă după luni de negocieri dure prin intermediul Statelor Unite, care asigură repartizarea preţioaselor zăcăminte de gaz offshore în Mediterana de Est.

Acordul de frontieră constituie o "recunoaştere" de facto a statului israelian de către Beirut, a afirmat prim-ministrul israelian, Yair Lapid, la începutul unui consiliu de miniştri care a aprobat oficial textul.

"Este o realizare politică, nu în fiecare zi un stat duşman recunoaşte statul Israel într-un acord scris şi asta în faţa întregii comunităţi internaţionale", a adăugat el.

Preşedintele american, Joe Biden, s-a felicitat miercuri pentru semnarea iminentă a acestui acord "istoric", subliniind că " a fost nevoie de mult curaj pentru a se angaja s-o facă".

Acordul a fost semnat în cursul după-amiezii, în prezenţa mediatorului american Amos Hochstein şi a coordonatoarei speciale a ONU în Liban, Joanna Wronecka.

Beirutul a ţinut ca delegaţia sa să nu aibă niciun contact cu cea a statului israelian în timpul semnării, cerând ca ceremonia să se ţină în săli separate la sediul Forţei Interimare a Naţiunilor Unite în Liban (FINUL), în localitatea libaneză de frontieră Naqoura.

Pentru Liban, aflat într-o profundă criză economică, acest acord vine cu câteva zile înaintea încheierii mandatului preşedintelui Michel Aoun, fără să-i fi fost găsit un succesor, iar pentru Israel cu puţin înaintea alegerilor legislative de la 1 noiembrie.

"Acordul privind frontiera maritimă va fi sub forma a două schimburi de scrisori, una între Liban şi Statele Unite şi cealaltă între Israel şi Statele Unite", a explicat purtătorul de cuvânt al secretarului general al ONU, Stephane Dujarric.

Delegaţia libaneză va avea drept unică misiune să "predea scrisoarea în prezenţa lui Amos Hochstein şi a reprezentantei ONU şi nu se va întâlni în niciun fel cu delegaţia israeliană", a subliniat şi purtătorul de cuvânt al preşedinţiei libaneze, Rafic Chelala.

 „Să se elimine un război”

Acordul, care le va permite celor două ţări să exploateze zăcăminte de gaz în Mediterana de Est, a fost încheiat graţie unor ani de mediere americană.

În virtutea acordului, câmpul offshore de la Karish se situează în întregime în apele teritoriale israeliene.

Libanul va avea toate drepturile de explorare şi de exploatare a câmpului Cana, situat mai la nord-est, din care o parte se situează în apele teritoriale ale Israelului. Dar "Israelul va fi remunerat" de firma care va exploata Cana "pentru drepturle sale asupra unor eventuale zăcăminte", potrivit textului.

Amos Hochstein, care a negociat acest acord, s-a felicitat în faţa presei pentru o "zi istorică" şi a estimat că acordul permite "să se creeze speranţa şi oportunităţi economice" şi să se instaureze "stabilitatea" pentru cele două părţi.

El s-a declarat convins că acordul ar putea constitui "o cotitură economică" pentru Liban şi ar putea deschide "o nouă eră de investiţii" care ar putea relansa economia. 

Mediatorul, care s-a întâlnit miercuri cu preşedintele Aoun, a stat de vorbă şi cu ceilalţi doi poli ai puterii, prim-ministrul Najib Mikati şi preşedintele Parlamentului, Nabih Berri, înainte de a merge la Naqoura, apoi în Israel.

Chiar fără a aştepta semnarea, grupul energetic Energean a lansat miercuri producţia de gaz natural din zăcământul Karish. Guvernul israelian îi dăduse în ajun acestei societăţi aprobarea pentru a începe producţia din acest zăcământ.

Libanul, la rândul lui, a cerut TotalEnergies să înceapă rapid lucrările de prospectare în câmpul de la Cana.

"Scopul acordului (...) este de a elimina la maximum posibilitatea unui război maritim între Israel şi Liban", a declarat miercuri fostul negociator american Frédéric Hof.

Acordul nu ar fi putut fi semnat fără asentimentul puternicului Hezbollah pro-iranian din Liban, care ameninţase în cursul verii să atace Israelul dacă începe extragerea din câmpul de la Karish înaintea încheierii unui acoord, notează lalibre.be

Traducerea Rador