Compozitorii și-au găsit aliați în Parlamentul European, în căutarea unei remunerații mai bune și mai multă transparență din partea Spotify.

Platformele de streaming muzical precum Spotify ar trebui să se pregătească pentru o nouă rundă de analiză. Un parlamentar cheie din comisia de cultură a Parlamentului European dorește ca giganții de streaming să plătească mai bine și să ofere mai multă vizibilitate creatorilor și artiștilor europeni.

„Există o lacună în regulamentul nostru. Trebuie să o umplem”, a declarat parlamentarul social-democrat spaniol Iban García del Blanco într-un interviu acordat Politico. El lucrează la un raport despre care promite că va fi „intruziv pe această piață” pentru că „este cel mai dezechilibrat subsector al sectorului cultural în acest moment”.

Mișcarea Parlamentului European de a atenționa Spotify și platformele similare evidențiază frustrările cântăreților, artiștilor și interpreților că au fost lăsați de izbeliște de autoritățile UE, pe măsură ce giganții streamingului domină din ce în ce mai mult industria în ultimii ani. Deputatul spaniol a susținut apelurile pentru a distribui mai bine veniturile de la platformele de streaming de top către creatorii industriei.

García speră că raportul său – deși nu este obligatoriu – va obliga Comisia Europeană să rezolve problema. Potrivit lui Véronique Desbrosses, directorul general al GESAC, care reprezintă organizațiile care colectează redevențe în numele autorilor și compozitorilor din Europa, „problema este că această piață muzicală nu este deloc reglementată la nivel european”.

Streaming-ul „a devenit principala cale de acces la muzică și a canibalizat celelalte moduri”, ceea ce i-a plasat pe artiști la cheremul platformelor, a argumentat ea. Spotify, care are sediul în Suedia, nu este deloc singurul jucător. Deși a avut cea mai mare cotă de piață globală pentru streamingul de muzică (31%) în 2021, concurenții săi includ Apple (15%), Amazon (13%) și Tencent (13%).

„Vorbim tot timpul despre Spotify, dar există multe alte exemple, uneori mai influente”, a spus García. „TikTok este unul dintre ele, deoarece stabilește un nou mod de a asculta muzică” în mai puțin de 30 de secunde, a spus el, angajându-se să combată acest nou model „păgubos”. Olivia Regnier, directorul Spotify pentru afaceri de reglementare în UE, s-a declarat încântată că a avut această dezbatere, dar a regretat că a început „de la premisa că există un gol de reglementare de depus, fără a se întreba care sunt problemele”.

Împărțirea tortului

Se așteaptă ca remunerația pentru artiști să fie principala preocupare a parlamentarilor care lucrează la raport. Directiva privind drepturile de autor din 2019 a introdus un principiu al „remunerării adecvate și proporționale”, dar dimensiunea „tortului” - și banii care merg efectiv la artiști și creatori – încă nu au îndeplinit așteptările acestora. „Nu suntem plătiți decent. Trebuie să ai zeci de mii de fluxuri pentru a avea un pic de ceva”, a spus Desbrosses.

În noiembrie anul trecut, organul de supraveghere al concurenței din Regatul Unit a publicat propriul studiu al pieței, constatând că cei mai mari 0,4% dintre artiști au produs peste 60% din fluxul de ascultări. Totuși, autoritatea britanică de reglementare a subliniat că „nici casele de discuri și nici serviciile de streaming nu sunt susceptibile să obțină profituri suplimentare semnificative care ar putea fi împărțite cu creatorii”.

Aproximativ o treime din ceea ce plătește un consumator pentru a asculta muzică în flux este păstrată de platformele în sine. Restul merge către organizații de management colectiv, înainte de a ajunge în buzunarele artiștilor. Legislatorii britanici au estimat în 2021 că aproximativ 16,5% sunt destinate interpreților și 10,5% autorului și compozitorului unei melodii.

Regnier, de la Spotify, a subliniat că platformele au foarte puțină putere sau transparență asupra a câți bani ajung de fapt către creatori. În plus, „niciuna dintre platformele de streaming nu este profitabilă”, a subliniat Regnier – care conduce și Digital Music Europe, un grup de lobby care reprezintă alte servicii precum Soundcloud și Deezer.

„Am fost criticați că nu am crescut prețul, dar am început în fața pirateriei și încă ne confruntăm cu aceasta”, a adăugat ea, insistând că investițiile sunt încă necesare pentru a menține serviciile de streaming suficient de atractive pentru a învinge platformele pirat. Pentru directorul general al GESAC, Véronique Desbrosses, alegerea Spotify de a investi în extinderea sa globală este ceea ce împiedică de fapt o remunerație adecvată și vine în „detrimentul valorii muzicii”, a spus ea.

Transparența dorită

Artiștii doresc, de asemenea, mai multă transparență din partea platformelor cu privire la modul în care funcționează efectiv. "Problema este că nu știm cum sunt făcute instrumentele de recomandare. Ceea ce știm este că există procese care nu sunt acceptabile", a spus Desbrosses. Ea a citat o măsurăintrodusă în 2020, numită Discovery Mode, care permite interpreților să obțină o expunere sporită pe platformă cu prețul unor redevențe mai mici.

În timp ce industria audiovizuală beneficiază de cote pentru „opere europene”, jucătorii de muzică în flux nu au nicio obligație de a promova melodii europene. „Vrem o reflecție care să meargă în această direcție”, a spus Desbrosses. Nici industria cinematografică și muzicală nu ar trebui tratate în același mod, a susținut Regnier. „Muzica europeană s-a descurcat întotdeauna bine”, a spus ea, referindu-se laun studiu realizat de London School of Economics care arată că 70% dintre cele mai populare melodii din Polonia în 2022 erau poloneze, de exemplu, comparativ cu 10% în 2012, conform cifrelor Spotify.