Legile binomului SRI-DNA, atacate la CCR: „Sintagmele sunt lipsite de claritate. Nu se înțelege care sunt activitățile interzise”

Legile binomului SRI-DNA, atacate la CCR: „Sintagmele sunt lipsite de claritate. Nu se înțelege care sunt activitățile interzise” Sursa: Facebook/Dan Tudorache

Fostul edil Dan Tudorache a decis să atace la CCR art.148 alin.7 si 10 din Codul de Procedură Penală, care stipulează că parchetele se pot folosi de investigatori sub acoperire sau de colaboratori care au o identitate falsă. Dan Tudorache invocă în acest sens Decizia CCR 51/2016 referioare la Binomul SRI-DNA, explicând că practicile judiciare sunt lipsite de temei legal.

Parlamentarul PSD Daniel Tudorache, cel care a fost primar al Sectorului 1 din București, a sesizat Curtea Constituțională a României, chemată să destructureze un nou binom SRI-DNA, mai exact acela creat de parchete/ investigatorii sub acoperire si colaboratorii cu falsă identitate.

Binomul SRI-DNA, în vizorul CCR

Pe 19 octombrie, judecătoarele Francisca Maria Vasile și Adina Claudia Cioflan din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție au primit o sesizare CCR cu exceptie de neconstituționalitate a art. 148 alin. 7 si 10 din Codul de procedură penală. Este vorba despre dosarul nr. 455/1/2022/a1.5.1, cel prin care DNA a dispus trimiterea în judecată a lui Dan Tudorache, sotia lui, Constanta Adina, dar si pe afaceristul Ion Nita, acuzați de trafic de influență și spălare de bani.

Totuși, în respectivul dosar DNA a uzitat de un agent provocator, un anume Bogdan Sovar, deținătorul companiei de pază Tiger Security, cel pe care Direcția l-ar fi folosit pentru a-l instiga pe edilul Sectorului 1.

Ne puteți urmări și pe Google News

Folosirea unor colaboratori și persoane acoperite încalcă normele din Constituția României

Problema este că folosirea unor colaboratori cu identitate falsă nu respectă limitele art. 30 din Codul de procedură penală, unde scrie că organele de specialitate ale statului care efectuează urmărirea penală sunt doar cele de cercetare penală (politistii judiciari), procurorul și judecătorii (de drepturi și libertăți, de cameră preliminară ori de fond, apel, recurs, cai extraordinare de atac). Astfel, nu există temei legal pentru a folosi persoane acoperite ori colaboratori cu nume false, a reiterat Dan Tudorache.

Mai mult, Constituția României, asemenea Convenției Europene a Drepturilor Omului, interzic normele formulate neclar și care ar face posibilă aplicarea acestora în mod abuziv. De altfel, principiul privind claritatea, precizia, previzibilitatea si accesibilitatea legii a fost invocat de Curtea Constituțională a României în Decizia 51/2016 legată de ruperea binomului DNA-SRI, a mai argumentat Dan Tudorache.

Ce stipulează art. 148 alin. 7 și 10 din Codul de procedură penală

„(7) Organele judiciare pot folosi sau pune la dispoziția investigatorului sub acoperire orice înscrisuri ori obiecte necesare pentru desfășurarea activității autorizate. Activitatea persoanei care pune la dispoziție sau folosește înscrisurile ori obiectele nu constituie infracțiune.

În situații excepționale, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alin. (1), iar folosirea investigatorului sub acoperire nu este suficientă pentru obținerea datelor sau informațiilor ori nu este posibilă, procurorul care supraveghează sau efectuează urmărirea penală poate autoriza folosirea unui colaborator, căruia ii poate fi atribuită o altă identitate decât cea reală. Dispozițiile alin. (2)-(3) și (5)-(9) se aplică în mod corespunzător”, se arată în CPP.

Ce articole din Constituția țării sunt încălcate

Conform lui Dan Tudorache, asta încalcă mai multe articole din Constituție:

  • art. 1 alin. 3: „România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, liberă dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate”;
  • art. 1 alin. 5: „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie”;
  • art. 20: „Tratatele internaționale privind drepturile omului: (1) Dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte(2) Dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile”;
  • art. 21 alin. 3: „Părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil”;
  • art. 26: „Viață intimă, familială și privată: (1) Autoritățile publice respectă și ocrotesc viață intimă, familială și privată; (2) Persoană fizică are dreptul să dispună de ea însăși, dacă nu încalcă drepturile și libertățile altora, ordinea publică sau bunele moravuri”, conform Luju.ro.