Update. Curtea Constituţională a respins, în şedinţa de marţi, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la modificările aduse Codului penal, în sensul majorării pedepselor pentru cei care se sustrag executării acestora. ”Legiuitorul a adoptat o normă de incriminare a unei fapte asimilate celei de evadare”, au reţinut judecătorii constituţionali, iar ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a transmis că la pedeapsa pe care a primit-o o persoană se va adăuga şi pedeapsa pentru evadare, între 6 luni şi 3 ani.

CCR, cu unanimitate de voturi, a respins, marţi, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.I pct.1 şi ale art.II din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Obiecţia a fost formulată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

”În esenţă, Curtea a reţinut că legiuitorul, conform politicii sale penale, a adoptat o normă de incriminare a unei fapte asimilate celei de evadare, constând în sustragerea persoanei de la punerea în executare a mandatului de executare, prin trecerea a 7 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus executarea pedepsei. Totodată, prevederile art.II din legea criticată nu încalcă principiul neretroactivităţii, întrucât reglementează în domeniul propriu de aplicare a legii, respectiv de la data intrării sale în vigoare”, arată magistraţii constituţionali.

Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a apreciat că este ”o veste bună”.

"Veste bună pentru statul român, veste proastă pentru fugari! Legea prin care fugarii vor fi pedepsiţi şi pentru evadare este constituţională! Adică la pedeapsa pe care o au se va adăuga şi pedeapsa pentru evadare, anume între 6 luni şi 3 ani. A fost soluţia propusă de Ministerul Justiţiei şi adoptată de Parlament. Statul român trebuie să aibă pârghii sănătoase pentru a combate fenomenul fugarilor. Vom continua lupta împotriva acestui flagel”, a scris, marţi, Alina Gorghiu, pe Facebook.

Știrea inițială

Curtea Constituțională dezbate marți, 29 octombrie, sesizarea ÎCCJ cu privire la „Legea fugarilor” promovată de Ministerul Justiției. Actul normativ, adoptat de Parlament prevede un spor de pedeapsă pentru condamnații definitiv care fug de încarcerare.

Mai mulți condamnați celebri se încadrează în prevederile acestui act normativ. Ei nu vor suporta consecințele legii deoarece au fugit din țară înainte de adoptarea acestei reglementări.

Curtea Constituțională analizează legea fugarilor

Legea fugarilor a fost atacată la CCR de Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța supremă consideră că prin prevederile adoptate sunt încălcate o serie de drepturi ale condamnaților fugari. Drept urmare, solicită ca Curtea Constituțională să se pronunțe cu privire la constituționalitatea acestui act.

Legea vizată prevede modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal, adoptată de Camera Deputaţilor pe 29 noiembrie 2023. Actul normativ stabilește ca persoanele condamnate definitiv care nu se prezintă în termen de şapte zile pentru a fi încarcerate să fie considerate evadate. În aceste condiții ele vor risca un spor de pedeapsă cuprins între 6 luni şi 3 ani.

„Evadarea din starea legală de reţinere sau de deţinere se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Când evadarea este săvârşită prin folosire de violenţe sau arme, pedeapsa este închisoarea de la un an la cinci ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. Se consideră evadare:

a) neprezentarea nejustificată a persoanei condamnate la locul de deţinere, la expirarea perioadei în care s-a aflat legal în stare de libertate;

b) părăsirea, fără autorizare, de către persoana condamnată, a locului de muncă, aflat în exteriorul locului de deţinere;

c) încălcarea de către persoana aflată în arest la domiciliu a obligaţiei de a nu părăsi imobilul ori nerespectarea de către aceasta a itinerarului sau condiţiilor de deplasare, stabilite potrivit legii.

Se consideră evadare şi fapta persoanei condamnate la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau la pedeapsa închisorii de a nu se prezenta la organul de poliţie în vederea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei în termen de 7 zile de la data la care a rămas definitivă hotărârea prin care s-a dispus executarea pedepsei", prevede proiectul de lege.

ÎCCJ susține că fugarii nu beneficiază de anumite drepturi

În opinia Înaltei Curţi, prin această lege, atacată la Curtea Constituțională, s-ar încălca dreptul la un proces echitabil şi cel la libertate individuală. Judecătorii ICCJ spun că prevederile acestei legi au un caracter „neclar și neprevizibil”. În plus amendamentele introduse „nu se integrează în fondul activ al legislației penale și procesual penale”

Magistrații ÎCCJ au invocat argumentul potrivit căruia această lege „instituie o altă modalitate de executare a hotărârii de condamnare rămase definitive care, contrar prevederilor din Codul de procedură penală, nesocotește rolul activ al organelor judiciare cu atribuții în executarea pedepsei, instituind in sarcina persoanei condamnate obligații legate de executarea pedepsei privative de libertate prevăzute de hotărârea definitivă de condamnare”.