Fostul premier dezvăluie – în „Presa de la A la N” (Editura SemnE, București, 2015) – o amplă stenogramă a unei discuții pe care a purtat-o, în 30 mai 2003, cu nume grele ale presei românești: Ion Cristoiu, Cornel Nistorescu, Marius Tucă, Octavian Paler, Horia Alexandrescu, Valeria Dorneanu, Sabina Fati, Valentin Păunescuși alți câțiva

Potrivit propriilor mărturisiri, Adrian Năstase i-a convocat pe jurnalişti – mulţi dintre aceştia erau directori de instituţii media şi gazde de talk-show – pentru a discuta „îmbunătăţirea comunicării” dintre guvern şi mass-media, premierul fiind nemulțumit de maniera „negativă” în care unii ziariști reflectau activitățile Executivului și ale baronilor PSD. În momentul în care Octavian Paler a luat cuvântul, discuţia s-a transformat într-un veritabil duş rece pentru Adrian Năstase, acuzat în termeni vehemenţi că a îngenuncheat presa românească, umplând-o cu „yesmeni” şi „catmeni”.

EVZ vă prezintă cele mai interesante critici aduse de Octavian Paler.

Cum a umplut Năstase presa de „catmeni” și „yesmeni”„

Guvernul dumneavoastră excelează într-o tendinţă pe care o au, practic, aproape toate guvernele, şi anume tendinţa de a umple presa de «cat-meni». După cum probabil ştiţi, Czeslaw Milosz, în Gândirea Captivă, vorbea despre cei care le spuneau turcilor numai ce le convenea să audă (...) Aș vrea să spun că, după părerea mea, Radio-Televiziunea Românăreprezintă, dacă vreți, un teritoriu pe care l-ați cucerit în materie de populare cu «yes-meni» (...) În ce măsură populaţia se simte reprezentată de Televiziunea Română ca instituţie publică? Eu am mari îndoieli în legătură cu asta. „Întrebați-l pe prietenul Berlusconi...”Pentru că dumneavoastră sunteţi prieten cu Berlusconi, aş vrea să vă sugerez ca atunci când vă veţi mai întâlni cu el să-l întrebaţi – şi el nu e deloc un personaj inocent în materie: pe lângă faptul că are trei televiziuni particulare, a vrut să pună mâna şi pe Rai. Ei bine, în ciuda eforturilor lui Berlusconi, televiziunea este organizată cu un consiliu de administrație care reprezintă spectrul politic mai lăuntric, de aceea Rai Uno este condusăde un director care este al puterii, Rai Due este condusă de un reprezentant al opoziției, iar Rai Tre este condusă dintr-o altă parte a spectrului politic. Nu e ca la noi. La noi nu este nicio deosebire între canale. Este clar că sunt la fel de atente să nu supere în niciun fel guvernul pe care îl reprezentaţi.

„Ce nu place Guvernului Năstase nu există”

Eu vă mărturisesc că sunt un vicios din acest punct de vedere. Mă uit la jurnalul Televiziunii Române numai ca să văd până unde se poate merge, pentru că existăși televiziuni – eu am în general un contencios cu televiziunile din România, socotindu-le, cu unele excepții, un pericol național, o școală de vulgaritate, de grosolănie, de violență (...) Şi eu înţeleg, de pildă, că nu există pe lume ni-cio televiziune independentă. Peste tot există grade mai mari sau mai mici de obedienţă (...) În ţările civilizate, obedienţa este însă discretă, inteligentă, profesională. La noi, obedienţa este rudimentară, grosolană şi prea stridentă, mergând pe principiul: ce nu place Guvernului Năstase nu există. Pur și simplu, nu există (...)Despre compromiterea democrației

Domnule prim-ministru, poate vă voi şoca şi, în alte împrejurări, v-aş putea şi demonstra. În România nu avem democrație. Noi ne îndreptăm, deja ne-am îndreptat, spre un regim aproape oligarhic. Democraţia este cu totul altceva. La noi se confundă democraţia cu libertatea. Faptul că pot spune orice, faptul că eu pot să stau la doi metri de dumneavoastră acum şi să vă spun ce cred eu este o chestiune de libertate, nu de democraţie. Democraţia este cu totul altceva. Or, la noi, dacă e vorba să judecăm democraţia, eu cred că ar trebui să ne întrebăm dacă nu am compromis-o. (...)

Baroni locali,escroci, derbedeiși canalii

Libertatea și democrația au ajuns să fie compromise în România. Libertatea arată oribil la noi. Nu credeam că libertatea poate arăta urât. Libertatea a fost folosită de escroci, libertatea a fost folosităde diverși baroni locali, libertatea a fost folosită de derbedei și de canalii mai mult de-cât de visători, de idealiști, de oameni care, mă rog, credeau că totul va fi bine”, a explicat Octavian Paler.