Să cumperi electricitate ieftină de la parcurile eoliene din Germania, ori energie atomică franceză, când prețul în Bulgaria este mare. Ar fi soluția perfectă, dar nu se poate și nu va fi posibil cel puțin încă un deceniu de acum înainte.

Blocaj în transportul de electricitate

Rețelele în Europa Centrală și de Vest sunt separate de cele din partea de sud-est a continentului și blocaje împiedică acum calea electricității. Așa se explică și de ce, când în vara aceasta prețurile în Franța și Germania erau foarte mici, în Balcani, inclusiv în Ungaria, erau cele mai mari din Europa.

Într-o scrisoare adresată Comisiei Europene la 1 octombrie, miniștrii energiei din Bulgaria, România și Grecia au cerut conectivitate de rețea, pentru a se evita prețurile mari la electricitate, ca cele din vară.

Cele trei state au insistat că dezvoltarea interconexiunilor în Europa de Sud-Est ar trebui să fie o prioritate pentru depășirea problemelor de infrastructură care izolează regiunea de piața mai largă a UE.

Bulgaria are una dintre cele mai bune conexiuni de rețea din Europa de Sud-Est. Până în prezent, capacitatea liniilor de transport transfrontaliere este de peste 4.000 de MW, adică atât putem importa și exporta pe oră.

De ce e mare prețul la electricitate în Europa de Est

Dar acest lucru nu ne ajută să avem aceleași prețuri în Europa, din cauza porțiunilor înguste din sistemele de transport ale țărilor vecine, spune directorul executiv al Operatorului Sistemului de Electricitate, Anghelin Ţacev.

Un blocaj este între Ungaria și Austria. Austriecii împart o linie de transmisie cu ungurii. O altă porțiune îngustă este la granița ungaro-slovacă.

Există de asemenea puține linii electrice între Polonia și republicile baltice. Între Spania și Franța este un alt blocaj, dar aici intră și Italia. Nici Grecia și România nu ne pot oferi o capacitate mai mare.

Problemele din România

Chiar și în România vecină, conectivitatea dintre nordul și sudul țării este nu este suficientă. Și electricitatea de la centralele eoliene românești de lângă Constanța este transportată pe teritoriu bulgar și se întoarce în România pe la Kozlodui.

Noi suntem gata să ajungem la 2.400 de MW la granița bulgaro-română, dar vecinii (români - n.trad.) nu ne dau mai mult de 1.700.

La fel este și la granița bulgaro-greacă - suntem pregătiți pentru 1.700 MW, ei pentru 1.100 - 1.300 MW, în ciuda unei a doua linii de transport care a fost lansată în urmă cu doi ani.

Astfel, cu România, chiar dacă electricitatea a trecut granița cu Ungaria la capacitate maximă, nu poate ajunge la noi. La cea ungară are posibilitatea pentru 1000 de MW, dar ajunge la noi mult mai puțin, spune Țacev.

Bulgaria, Grecia și România plătesc foarte mult pentru electricitate

Prețul energiei electrice între Bulgaria, Grecia și România este același, cu câteva excepții. Ocazional, în Grecia este puțin mai scăzut din cauza faptului că sunt mai multe capacități regenerabile.

Centralele pe gaze stabilesc în prezent prețurile în Europa de Sud-Est, fiind capacități de vârf, subliniază șeful operatorului de sistem. Cele două state vecine Bulgariei - România și Grecia - au construit destule astfel de capacități, în România sunt undeva în jur de 4.000 de MW, iar în Grecia sunt 5.000.

Sunt oprite în orele însorite și importă energie ieftină din Bulgaria, iar când nu este soare în Bulgaria, fabricile lor de gaze funcționează și ne vând energia lor, explică de asemenea Ţacev. În medie, aproximativ 15-20% din cantitățile din Bulgaria provin din import.

Pentru a ajunge prețurile la energie electrică la același nivel pe continent, trebuie să existe o infrastructură de transport suficientă. La inițiativa ESO, în regiune se lucrează la două coridoare energetice.

Ce coridoare de transport există

Unul este est-vest. Acesta acoperă Turcia, Bulgaria, Grecia, Macedonia de Nord, Albania, Kosovo, Muntenegru și Italia. Pentru el, din luna septembrie, există un acord cu Agenția de Comerț și Dezvoltare din SUA pentru o finanțare nerambursabilă de 1,5 milioane de dolari pentru studiul de fezabilitate.

Există consimțământul tuturor părților. Dar include și hidrocentrale cu acumulare prin pompare de pe teritoriul țării noastre. Coridorul are aproape 1000 km lungime.

Există două linii de transport cu Turcia, iar construcția unei a treia este în curs de negociere. Un al doilea este planificat cu Macedonia de Nord, asupra căruia se insistă de mult timp.

În prezent există un cablu între Muntenegru și Italia, este planificat un al doilea, precum și o linie electrică din Albania către Italia.

Finanțarea coridorului pentru țările din UE poate fi prin Fondul de Modernizare sau Mecanismul de Conectare a Europei, pentru celelalte țări există interes de la Banca Mondială.

Coridorul nordic de electricitate

Coridorul nordic este celălalt proiect pe care se lucrează. Acesta începe din Grecia, trece prin Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia, Cehia pentru a ajunge în Polonia și Germania și în marile lor parcuri eoliene din Marea Baltică.

Această cale energetică face deja parte din planul de dezvoltare a rețelei pe 10 ani al organizației operatorilor europeni de transport de energie electrică.

După încheierea războiului din Ucraina, acesta poate deveni o parte majoră a infrastructurii unificate care va sprijini reconstrucția Ucrainei și va deveni un inel catodic care se închide prin Ucraina și Moldova, crede șeful ESO.

Cu toate acestea, implementarea sa este și o chestiune de voință politică a fiecărei țări și va dura timp. În primul rând, salvarea este construirea bateriilor pentru stocarea energiei electrice, astfel încât curentul solar „înmagazinat” din ziua respectivă să poată fi vândut seara.

Bulgaria, potențial foarte bun pentru înmagazinarea de electricitate

Cu toate acestea, vorbim aici de o soluție temporară și nesustenabilă. Potrivit lui Ţacev, soluția stabilă este construirea de noi capacități de generare, care să includă surse regenerabile - vânt, soare și apă, precum și capacități nucleare.

O altă variantă pentru care se insistă de mult timp este puterea manevrabilă, care include baterii, centrale de gaz și hidrocentrale cu acumulare prin pompare.

Bulgaria are un potențial foarte bun pentru construirea unor astfel de facilități, pentru că s-au construit baraje. Prin urmare, eforturile ar trebui concentrate pe astfel de proiecte, ce permit stocarea energiei electrice din SRE în orele de vârf în țară. În prezent, aceasta se exportă în ore însorite, iar Bulgaria importă în orele de vârf, când prețurile sunt mari.

(Articol de Mariana Boikova, 24Chasa; Traducerea: Mirela Petrescu, RADOR RADIO ROMÂNIA)