Alegerile prezidențiale au produs un mandat reînnoit pentru Maia Sandu, dar mult mai slab decât primul (2020-2024). Rezultatele acestor alegeri nu au permis partidului de guvernare - Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) - să-și consolideze pozițiile. Performanța electorală a lui Sandu în țară (48,6%) i-a subminat legitimitatea, întrucât 51,3% din voturi au revenit lui Alexandr Stoianoglo. Semnalul primit de la electorat este îngrijorător pentru PAS, care cel mai probabil va avea nevoie de parteneri de coaliție pentru a rămâne la putere.

Chiar și alegătorii pro-UE, care au votat pentru reînnoirea mandatului lui Sandu, inclusiv în diaspora, pe fondul temerilor geopolitice, se vor confrunta cu dileme serioase înainte de a vota din nou pentru PAS. Transferul de imagine de la Sandu la PAS poate fi insuficient, pentru că spre deosebire de alegerile prezidențiale, cele legislative au o altă încărcătură geopolitică. PAS are mult mai mulți rivali pe tabla de șah pro-UE decât Sandu. În consecință, alte partide politice pro-UE vor combina votul de protest îndreptat împotriva PAS și Sandu.

Dezbinarea PAS constituie cel mai mare risc pentru actuala guvernare și, respectiv, pentru cel de-al doilea mandat al Maiei Sandu. PAS se pregătește deja pentru alegerile parlamentare din 2025, care vor avea loc în perioada iulie-octombrie 2025. Dacă nu reușește să obțină o nouă majoritate, pe cont propriu sau cu ajutorul partidelor satelit recrutate din cadrul actualei opoziții extraparlamentare, atunci mandatul lui Sandu va fi instabil.

Orice altă coaliție de guvernare fără includerea PAS va avea în mod firesc intenția de a revizui deciziile luate în anii 2021-2025. Printre riscurile majore care nu pot fi excluse se numără inclusiv un referendum pentru demiterea Maiei Sandu din funcție. Victoria lui Stoianoglo la alegerile prezidențiale din interiorul țării (51.3%) ar putea încuraja forțele revanșiste să folosească instrumentul „impeachment-ului” împotriva lui Sandu. Probabilitatea unui astfel de scenariu va spori, dacă PAS, exclus din procesul de guvernare, se va alia cu Sandu pentru a lupta politic cu viitoarea coaliție de guvernare. Într-un astfel de caz, legislația electorală ar putea fi modificată pentru a exclude un vot masiv în diaspora cu scopul de a-i arunca un colac de salvare lui Sandu de la demitere prin vot de protest din țară.

„Dezbinarea” PAS-ului ca tactică pentru a-i asigura menținerea la putere

Decizia lui Andrei Spânu de a demisiona simultan din guvern, unde era responsabil de investițiile în infrastructură, și din PAS, s-a dovedit a fi o reacție la rezultatele alegerilor prezidențiale. Având în vedere votul de protest al electoratului, care poate reveni în vigoare la alegerile parlamentare din 2025, Sandu a fost nevoit să intervină, renunțând la Spânu, care i-a condus campania electorală în 2020 și 2024. Victoria îngustă a lui Sandu în noiembrie 2024 a fost determinată într-o oarecare măsură de suspiciunile de scheme de corupție a infrastructurii în spatele cărora a figurat numele lui Spânu. Utilitatea lui pentru supraviețuirea politică a lui Sandu a fost neutralizată de rolul său negativ în declinul popularității președintelui la nivel național.

Demisia lui Spânu indică faptul că terenul de manevră al lui Sandu se îngustează, asta denotă și că PAS s-ar putea pregăti de scenariu când renunță la puterea absolută în favoarea unei coaliții cu partide controlabile și/sau aliate. Nu poate fi exclus ca Spânu să creeze un nou partid sau să preia unul vechi la care înaintea alegerilor parlamentare din 2025 să se alăture deputații din actuala legislatură, care aparțin în prezent fracțiunii PAS. O astfel de întorsătură a situației le va permite celor de la PAS să nu mizeze pe Blocul „Împreună”, care ar fi putut fi o platformă convenabilă pentru atragerea alegătorilor pro-UE nemulțumiți de PAS-Sandu.

Intenția lui Sandu de a se întâlni cu reprezentanții opoziției, dar și speculațiile despre posibila plecare a altor miniștri din actuala garnitură de guvernare, ar putea fi o încercare de a împărți puterea cu cei din Blocul „Împreună” și cu alții pe care PAS îi tolerează. Cu toate acestea, este puțin probabil ca o posibilă împărțire a puterii cu exponenții opoziției extraparlamentare pro-UE, înainte de alegeri, să includă cei din Partidul CUB (Igor Munteanu) și PLDM (Vlad Filat), care primesc de la PAS tratamentul caracteristic pentru niște adversari ireconciliabili.

Principalele scenarii care se pot derula în jurul viitoarelor configurații de putere depind de hotărârea lui Andrei Spânu de a rămâne la putere, din umbră, și de voința Maiei Sandu de a împărți puterea cu ceilalți.

Scenariul 1. Sandu împarte puterea cu reprezentanții opoziției extraparlamentare. Dacă intenția președintelui este de a asigura un guvern de orientare pro-UE după alegerile din 2025, chiar dacă în coaliție cu alte forțe politice, atunci Sandu și PAS vor invita exponenți ai opoziției extraparlamentare în procesul de guvernare. Punerea vectorului european deasupra ambițiilor de a avea control absolut asupra puterii poate fi o investiție favorabilă în imaginea PAS înainte de alegerile legislative.

Scenariul 2. Injectarea competenței în guvernare. Sandu poate insista asupra schimbărilor în guvern, inclusiv la cererea partenerilor europeni, care sunt din ce în ce mai preocupați de situația din Ucraina și de propriile agende interne (Germania, Franța etc.). Cu toate acestea, următorii miniștri demiși (dacă guvernul va fi suspus remanierilor) pot fi înlocuiți cu tehnocrați, dar simpatizanți ai PAS. Criza cadrelor din interiorul PAS și nevoia de a injecta competență în actul de guvernare pot aduce noi nume în guvern fără experiență politică anterioară. Noile cadre ar putea deveni viitori lideri ai noilor partide pe care Sandu-PAS le-ar putea crea pentru a redirecționa alegătorii pro-UE nesatisfăcuți de randamentul politic al PAS-ului.

Scenariul 3. Doar PAS la putere. Este posibil ca anturajul lui Sandu să nu fi învățat lecțiile din rezultatele alegerilor prezidențiale și ale referendumului. În consecință, remanierile pe care le-ar putea face PAS până la alegeri vor fi limitate la reprezentanții PAS. Un astfel de scenariu va fi perceput negativ de către electorat, care va vota împotriva PAS în 2025, dacă nu vor exista schimbări drastice atât în ​​componența guvernului, cât și corecții considerabile în domenii sensibile (agricultura, achizițiile publice, ordinea publică etc.).