Denunțând o "provocare", Ankara a avertizat că va răspunde "în cel mai puternic mod". Turcia amenință Franța că va "răspunde ferm" la dizolvarea grupului ultranaționalist turc "Lupii Cenușii", grup din care mulți membri îl susțin pe președintele Recep Tayyip Erdogan.

După recentele violențe care vizau comunitatea armeană din Franța, ministrul francez de Interne a anunțat, miercuri, dizolvarea acestei mișcări. Denunțând o "provocare", Turcia a avertizat că va răspunde "în cel mai puternic mod posibil", fără a oferi totuși niciun indiciu despre măsurile pe care ar putea să le ia.

Această nouă încrucişare de arme are loc în mijlocul tensiunilor diplomatice dintre Franța și Turcia, legate în special de dezacordurile asupra Siriei, Libiei și Mediteranei de Est.

Aceste tensiuni s-au intensificat și mai mult de la sfârșitul lunii octombrie, când Recep Tayyip Erdogan a cerut boicotarea produselor franceze, acuzându-l pe omologul său francez Emmanuel Macron de "islamofobie" pentru că a apărat dreptul la caricaturizarea profetului Mahomed.

Liderul turc l-a acuzat pe președintele francez că a condus o "campanie de ură" împotriva islamului și i-a pus sub semnul întrebării "starea sănătăţii mintale" .

Inițial, "Lupii Cenușii" a fost o poreclă dată membrilor "Caselor Idealiste", o mișcare ultranaționalistă care s-a dezvoltat din anii 1960 pe orbita partidului turcesc de extremă dreaptă MHP.

Raliaţi la ideologia "pan-turcistă" și suspectați de legături cu mafia turcească, s-a vorbit despre ei mai ales în anii 1970 și 1980 din cauza acțiunilor lor violente pe stradă și în campusurile din Turcia împotriva militanților de stânga și a minorităților, mergând până la crime. Anunțând această dizolvare miercuri, ministrul francez de Interne, Gerald Darmanin, a calificat "Lupii Cenușii" ca fiind un grup care "incită la discriminare și ură și este implicat în acțiuni violente".

"Mai multe focare ale acestei mișcări au fost identificate pe teritoriul francez" și "membrii săi participă la tabere de antrenament", inclusiv la o "tabără de arme pentru tineret" organizată în Ardèche (sudul Franței) în decembrie 2019, potrivit decretului de dizolvare. "Lupii Cenuşii" promovează "o ideologie care tinde să discrimineze sau chiar să provoace violenţe împotriva persoanelor de origine kurdă și armeană", potrivit textului.

Duminică, un memorial al genocidului armean a fost găsit etichetat cu inscripția "Lupii Cenuşii" în regiunea Lyon (centrul-estul Franței) și noi inscripții anti-armene au fost descoperite luni în Meyzieu (est) și pe zidurile consulatului Armeniei din Lyon.

Aceste degradări au loc pe fondul războiului din regiunea separatistă Nagorno-Karabah, între Armenia și Azerbaidjan, susținut de Turcia. Dizolvarea "Lupilor Cenușii" este un semn că "guvernul francez este acum complet la mâna cercurilor de influență armene", a reacționat, miercuri, Ministerul de Externe turc într-un comunicat.

De asemenea, el a acuzat Parisul că dă dovadă de "ipocrizie" și "duble standarde" prin interzicerea "Lupilor Cenuşii", în timp ce autorizează activitățile din Franța ale Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) și ale altor grupuri calificate ca fiind "teroriste" de către Ankara. Deşi "Lupii Cenușii" nu mai terorizează astăzi campusurile turcești, simbolurile lor au devenit totuși omniprezente, într-un context de viraj naționalist al președintelui Erdogan, mai ales după lovitură de stat eșuată în 2016.

De altfel, președintele turc este aliatul actualului lider al MHP, Devlet Bahçeli, care a contribuit în mare măsură la înlăturarea celor mai violente elemente ale mișcării naționaliste. În acest context, semnul de raliere al "Lupilor Cenușii", un cap de lup format din degetele mâinii, a devenit un gest obișnuit în Turcia: poate fi văzut în tribune în timpul meciurilor de fotbal sau de-a lungul drumurilor când trece un convoi militar.

Însuși Recep Tayyip Erdogan a făcut acest gest de mai multe ori în timpul mitingurilor, în încercarea de a seduce electoratul naționalist.

Traducerea: Rodezia Costea/rcostea/fmatei