Fostul judecător al Curții Constituționale Petre Lăzăroiu o acuză pe Cristina Tarcea, președintele ÎCCJ, că a refuzat să aplice legea.

„Anul acesta, când era pe rol dosarul lui Dragnea, a venit sesizarea din partea Parlamentului referitoare la conflictul de interese între Înalta Curte și Parlament. Toată lumea spunea că se dorește scăparea lui Dragnea. Nu exista un subiect mai aprins decât că CCR trebuie să-l spele pe Dragnea de păcate”, a fost deschiderea lui Lăzăroiu, care a intervenit telefonic la B1 TV.

„Eu am întrebat-o pe doamna Tarcea dacă această lege se mai aplică sau nu se mai aplică. A răspuns că «după părerea mea, acest articol nu cred că ar trebui să se mai aplice, pentru că a căzut în desuetudine».

Eu așa ceva nu am auzit în 48 de ani de activitate, ca o instanță să spună că un text care există într-o lege în vigoare nu se mai aplică pentru că e căzut în desuetudine. Deci ceea ce trebuia să decidem noi de atunci, au decis colegii noștri astăzi (n.r. - miercuri)”, și-a continuat Lăzăroiu tirul împotriva președintelui ÎCCJ.

Judecătorii CCR nu au vrut să dea un verdict din cauza presiunii

Fostul judecător al Curții Constituționale a dat vina pe o parte dintre foștii săi colegi pentru amânarea unui verdict în acest caz, spunând că aceștia ar fi invocat presiunile exterioare uriașe, în speță mediatizarea excesivă a cazului:

„Eu, pentru că eram și bolnav, urma să mă operez, le-am spus «Haideți să discutăm despre dosar!». Eram în ședința publică, urmau deliberările. Eu le-am spus: «Am niște probleme pe care le-am semnalat în dosar, hai să le punem în discuție». Răspunsul a fost: «De ce acum? De ce atâta grabă? Noi vrem un termen». Le-am zis: «Cum vreți! Dacă vreți să dați un termen, eu de luni s-ar putea să nu mai fiu». La care ei au zis: «Care e problema? Nu mai sunteți, nu mai sunteți».

Dar președintele Curții a zis „Nu! Amânăm pentru mâine și vom mai vedea””. A doua zi dimineață, cu mintea limpede, toți judecătorii au zis că trebuie să discutăm măcar care sunt problemele care se nasc în dosar, care necesită o analiză mai aprofundată. Și le-am pus în ordine. Și am început: corespondență cu agenții de legătură, la Comisia de la Veneția. Am fost de acord atunci când am avut termenul să amânăm ca să avem timp să primim corespondența.

Dar lucrurile erau simple: în nicio țară care este membră a Comisiei de la Veneția și membră a UE, Curtea Supremă nu judecă în fond. Deci nu aveau cum să aibă aceste prevederi în lege cum aveam noi în legea noastră. Asta era toată chestiunea!

Am amânat de patru ori până au venit toate răspunsurile, iar a cincea oară, la sugestia colegilor, am ajuns la concluzia că unii dintre ei nu vor să mai judece, că e presiunea prea mare”, a continuat seria dezvăluirilor magistratul.

Lăzăroiu vrea comisie parlamentară

Întrebat ce presiune, Lăzăroiu a spus că nu poate da nume sau detalii dar, în eventualitatea în care va fi chemat în fața unei comisii parlamentare de anchetă, acolo va spune absolut toate informațiile pe care le deține:

„Nu vă pot spune la televizor. Dacă voi fi chemat la vreo comisie...

Unii colegi ai mei mi-au spus că nu se simt deloc confortabil să judece în presiunea mediatică care exista, pentru că toată lumea că Curtea Constituțională vrea să-l spele pe Dragnea. Asta era temerea.

Eu nu știu ce presiune au primit colegii mei, dar au zis că nu pot să judece, că nu vor să judece. Întrebați-i pe dânșii. La mine nu a fost nicio presiune. Nici nu s-ar fi putut. Am amânat pentru că unora dintre colegii mei le-a fost teamă să judece. Nu vă pot spune la televizor cine. Dacă voi fi chemat de o comisie parlamentară, voi spune”.

„Atunci am decis să amânăm, să judece celălalt complet, dar eu le-am zis: «Cei care rămâneți aici, veți rămâne tot cu presiunea pe cap». Și așa s-a ajuns să dăm termen pentru următorul plen. Să nu ne mai ascundem după degete, toată lumea s-a ferit să judece ca să nu se mai spună că Dragnea va fi eliberat sau...

Colegii mei au avut un argument irefutabil: de ce să scoatem noi cărbunii încinși din foc cu mâna noastră? Lasă Înalta Curte să-și rezolve singură problemele.

Mai bine întrebați Înalta Curte de ce nu-și face datoria! Nu ne întrebați pe noi. De ce o instanță supremă spune că nu trebuie să pună în aplicare legea? Întrebați-i pe ei, nu pe noi!”

Întrebat de deputatul PSD Cătălin Rădulescu dacă neaplicarea legii de către Înalta Curte este o infracțiune, anume abuz de putere, Lăzăroiu a replicat: „Pentru asta trebuie să se pronunțe organele de drept. Nu-mi cereți să vă spun părerea mea intimă”. Rădulescu a continuat: „Dar trebuia să se respecte legea?”. Răspunsul fostului judecător CCR a fost: „Absolut!”.

Lăzăroiu susține că, datorită acestor completuri speciale, judecătorii ÎCCJ au primit o consistentă mărire salarială, dar după aplicarea acesteia au renunțat să mai respecte prevederile legale în ceea ce privește alegerea și componența lor:

„Aceste completuri specializate s-au născut ca urmare a unor, să spunem, directive europene în lupta împotriva corupției. Adică organisme specializate precum este ANI (n. r. - Agenția Națională de Integritate), parchete specializate șamd, care, culmea!, au primit și un spor - 30 la sută pentru ca în final să fie 50 la sută la salariu - ca să judece astfel de completuri.

După ce judecătorii au primit toți aceste sporuri, au zis că nu mai e nevoie de aceste completuri specializate. Și în aceste condiții sigur că s-a ajuns  și la situația că «Ce ne mai trebuie nouă completuri specializate, că noi toți suntem specializați?». Ori așa nu se poate.

În dezbateri asta s-a și susținut, că toți judecătorii Înaltei Curți sunt cei mai, cei mai, și că toți sunt specializați pe toate chestiunile”.

Lăzăroiu a vorbit și despre cazul lui Liviu Dragnea și a spus că, deși în aparență fostul lider al PSD nu ar avea șanse, faptul că avocații săi au invocat nelegalitatea completurilor s-ar putea dovedi a fi asul din mânecă în vederea unei eventuale eliberări sau rejudecări:

„Am mai spus-o și o repet: cazul lui Liviu Dragnea este unul atipic. Din câte am văzut eu din dosarul pe care l-am judecat, avocatul lui Liviu Dragnea a invocat această excepție, de nelegalitate a constituirii completului în fața completului de cinci. Unul din motivele de apel ăsta a fost. În mod normal, Înalta Curte trebuia să admită apelul, să trimită apoi la rejudecare, să facă completuri specializate. Acum nu știu care va fi motivarea completului de 5, la apel, numai că după aceea a intervenit și conflictul promovat de Camera Deputaților. Acum, care vor fi soluțiile, nu mă întrebați, nu mă interesează”.