Până la final, Silvio Berlusconi a rămas de partea lui Vladimir Putin, ca dovadă a unei relații de peste 20 de ani, care nu s-a rupt niciodată. Sau aproape. Pentru că a fost un moment în care Cavalerul s-a îndoit de el. S-a întâmplat în timpul unei vacanțe petrecute împreună într-o vilă, despre care există un articol publicat de Mattia Feltri în "La Stampa", în 2013.

O poveste care a rămas misterioasă ani de zile și pe care Fabrizio Cicchitto o scoate la lumină vorbind despre legătura dintre liderul Forza Italia și președintele rus. A fost un episod care i-a zdruncinat certitudinile Cavalerului, "pentru că Vladimir mi-a arătat o fire violentă, pe care nu mi-o puteam imagina la un om atât de amabil și rațional". Acesta a fost începutul cu care Berlusconi, de îndată ce s-a întors în Italia, s-a destăinuit purtătorului său de cuvânt, Paolo Bonaiuti, și lui Cicchitto, care la acea vreme era lider de grup la Camera Deputaților, scrie roma.corriere.it.

”Astăzi îți voi oferi o mâncare extraordinară"

"Putin mi-a spus: "Silvio, hai să mergem la vânătoare". M-am gândit: "La vânătoare? Nu am atins niciodată o pușcă". Dar a insistat și atunci l-am însoțit. Când am ajuns în pădure, mi-a dat o pușcă. Am devenit anxios. În timp ce mergeam prin zăpadă, a văzut două căprioare și mi-a făcut semn să mă uit la una: "Asta e a ta. Trage." L-am făcut să înțeleagă că, chiar dacă aș muri, nu aș fi împușcat. Apoi a tras el și le-a ucis pe amândouă. M-a privit cu satisfacție: "Astăzi îți voi oferi o mâncare extraordinară".

A coborât panta spre animale, ținând în mână un cuțit. A tăiat o fiară și i-a scos inima. Apoi, a primit o tavă de lemn de la un bărbat din escortă, mi-a dat-o și a pus deasupra acea bucată de carne însângerată: "Va fi o masă excepțională". Eram șocat. M-am ascuns în spatele unui copac și am vomitat". Tăcerea de după poveste a durat câteva secunde, interminabile. Până când Berlusconi a comentat: "Poate că este doar obiceiul unui vânător".

Reporter: În schimb, era ritualul unui dictator, care face ca o căprioară să aibă aceeași soartă ca un adversar.

Fabrizio Cicchitto: Îmi amintesc când Paolo Guzzanti era președintele comisiei parlamentare Mitrokhin, care trebuia să investigheze activitățile ilegale ale serviciilor secrete sovietice din Italia până în 1984. Guzzanti a vrut să verifice dacă Romano Prodi fusese agent rus. Ceea ce nu este absolut adevărat, deși a avut relații foarte profunde cu Moscova grație asociației Prometeia. În căutarea acestor dovezi, Guzzanti a ajuns în mijlocul unei ciocniri între spioni ruși, care aveau obiceiul să folosească poloniul pentru a scăpa de personaje incomode. Atât de mult încât mașina lui era ținută departe de reședința lui Berlusconi. Și bărbații din escorta mea stăteau departe de escorta lui Guzzanti, de teamă să nu fie infectați de posibile radiații. Acesta a fost și este Putin. Dar nimeni din Forza Italia, cu excepția mea și a lui Daniele Capezzone, nu a contestat prietenia lui Berlusconi cu președintele rus.

Reporter: Mai mult decât o prietenie, o căsătorie.

Fabrizio Cicchitto: Am avut ocazia să spun că între Berlusconi și Putin a existat o legătură de homosexualitate psihologică: se admirau reciproc, iar relația lor era absolut egală. Putin considera genial acest antreprenor italian, care controla televiziunea și reușise să pătrundă în politică. La rândul său, Berlusconi îl considera un pragmatist, capabil să gestioneze o țară precum Rusia și cu care puteai face multe lucruri împreună: de la afaceri la femei. Silvio avea ambiția să-l aducă în Occident și în NATO. "Voi intra în istorie", spunea. El a crezut că va câștiga și, în schimb, a fost păcălit de Putin.

Reporter: În ce sens?

Fabrizio Cicchitto: Putin voia să intre în marele joc. Și s-a folosit de Berlusconi și de relațiile sale cu americanii pentru a se întoarce în salonul bun din care ieșise Rusia, după sfârșitul Uniunii Sovietice. Celebrul summit de la Pratica di Mare i-a fost util planului său. De fapt, de îndată ce a revenit în joc, a început să dea din coate. Când a amenințat că va intra în Georgia cu tancuri, a fost oprit de Berlusconi. Și asta i-a confirmat lui Silvio ideea că l-ar putea influența. Istoria spune că nu s-a întâmplat așa. Prin urmare, după invadarea Ucrainei, Berlusconi a fost dezamăgit. Chiar dacă era supărat pe Zelenski, pe care l-a definit drept "un actor megaloman periculos pentru sine și pentru ceilalți".

Reporter: Atât de mult încât a fost de acord cu încercarea lui Putin de a-l înlocui pe președintele ucrainean cu "persoane de bine".

Fabrizio Cicchitto: De altfel, mi-au spus că Berlusconi a susținut recent că nu va vota niciodată în favoarea intrării Kievului în UE și NATO. Dar în ultima vreme contactele noastre au devenit rare.

Reporter: În schimb, când relațiile dintre voi erau zilnice și îi exprimați îndoielile despre Putin, ce vă spunea Cavalerul?

Fabrizio Cicchitto: Că eram un pesimist cosmic. "Ești aceeași persoană ideologică", îmi răspundea: "Ești profesionistul tipic al politicii din Prima Republică".

Reporter: Si dumneavoastră?

Fabrizio Cicchitto: Îl trimiteam să primească binecuvântarea. O făceam și când editam "Matinalul" împreună cu alții pentru a comenta evenimentele politice și îi contestam greșelile pe care le făcuse în zilele precedente. Îmi amintesc că, atunci când sosea, ne spunea: "Iată-mă, procesați-mă". Dar nu se supăra niciodată.

Reporter: Și "îl procesați" și cu privire la Putin?

Fabrizio Cicchitto: Berlusconi omitea cu desăvârșire fondul cultural al lui Putin, care avea ca puncte de referință pe Petru cel Mare, pe Ivan cel Groaznic și Iosif Stalin. Fiecare dintre aceste personaje avea o componentă autoritară foarte puternică, utilă nu pentru restaurarea Uniunii Sovietice, ci pentru mitul Marii Rusii. Am avut privilegiul de a-l întâlni pe cel mai mare slavist italian, Vittorio Strada, care mi-a explicat dinainte complexitatea președintelui rus și abordarea sa ideologică.

Putin a fost primul care a înțeles că politica se poate face prin intermediul internetului și că poate să pătrundă în sistemul democrațiilor liberale, pe care le disprețuiește, pentru a-l manipula. Prin internet a susținut Brexit-ul, referendumul separatist din Catalonia, campania electorală a lui Donald Trump și în sfârșit mișcarea anti-vaccinare. El a urmărit întotdeauna să destabilizare Occidentul. Dar Berlusconi trecea peste anumite aspecte. În calitate de prim-ministru, el era interesat să-și finalizeze operațiunea politică.

Reporter: Era într-adevăr doar o operațiune politică sau existau și alte interese?

Fabrizio Cicchitto: O mare parte a Occidentului a susținut ideea că Putin este șeful KGB-ului, cu care ar putea să trateze. Și în timp ce se întâmpla asta, Putin invada Europa prin oligarhii săi, cumpărând echipe de fotbal, ziare și partide. Nimeni nu a vrut să vadă partea întunecată a Lunii. Berlusconi nu a făcut-o, și nici Prodi, fostul cancelar german Gerhard Schröder, fostul cancelar german Angela Merkel... Să continui? Toată lumea din Occident îl credea pe Putin un aliat. Și apoi, în politica externă, Silvio avea o înclinație pacifistă.

Reporter: Pacifistă? A participat la războiul din Irak și a colaborat la răsturnarea lui Gaddafi în Libia.

Fabrizio Cicchitto: A fost forțat de evenimente. El a încercat să evite atacul asupra lui Saddam Hussein, mergând la Washington pentru a-l descuraja pe George W. Bush. Care este fiul lui Bush senior, pentru care Silvio a avut un mare respect și l-a definit drept "un Andreotti mai mare". Cât despre Gaddafi, acesta a rezistat până la capăt presiunilor de la Palatul Quirinale, spunând: "Un dictator este răsturnat pentru a pune în locul lui un alt dictator, mai prietenos, sau pentru a face loc unui sistem democratic. Dar așa nu avem nici una, nici alta.

Reporter: Se poate argumenta atunci că Berlusconi a plătit pentru prietenia sa cu Putin când Barack Obama a sosit la Casa Albă?

Fabrizio Cicchitto: Nu, criza ultimului său guvern este legată de alte dinamici. Cum Giorgio Napolitano a încetat din viață, l-ai putea întreba pe Giulio Tremonti.  Interviu de Francesco Verderami (Tarducerea-Rador)