Menținerea sănătății creierului ar trebui să înceapă cât mai devreme, susțin specialiștii care consideră că demența ar putea fi prevenită dacă persoanele ar acorda o atenție mai mare acestui aspect.

La ce vârstă ar putea fi prevenită demența

40 de ani este vârsta recomandată de specialiști pentru a începe prevenirea demenței și lupta împotriva acestei afecțiuni. Aceștia susțin că, prin intervenții timpurii pentru îmbunătățirea sănătății creierului, oamenii ar putea să-și păstreze puterea, în ciuda înaintării în vârstă.

Demența și modificările creierului care pot conduce la această afecțiune apar la mijlocul vieții și nu la vârsta de 70 sau 80 de ani, arată tot mai multe studii realizate în ultimii ani.

Aceleași studii, demonstrează că intervenția timpurie pentru îmbunătățirea sănătății creierului - și studierea mai atentă a acestuia începând de la mijlocul vieții - ar putea contribui la menținerea vigilenței cognitive în anii care urmează.

Activitățile fizice regulate, odihna adecvată și implicarea în activități care stimulează creierul sunt toate măsuri care pot contribui la prevenirea demenței în etapele ulterioare ale vieții.

„Vârsta mijlocie este un moment oportun pentru a face alegeri în ceea ce priveşte stilul de viaţă şi pentru a obţine un tratament care va aduce un randament enorm al investiţiei la bătrâneţe”, spune Terrie Moffitt, profesor de psihologie şi neuroştiinţă la Universitatea Duke.

Un număr tot mai mare de cercetători explorează semnalele din creierul persoanelor aflate la vârsta mijlocie, deoarece eforturile de a interveni împotriva demenței la persoanele în vârstă au avut în mare parte rezultate nesatisfăcătoare, afirmă Ahmad Hariri, profesor de psihologie și neuroștiințe la Universitatea Duke.

Cazurile de demență vor crește până în 2025

Conform Asociației Alzheimer, aproape șapte milioane de americani suferă de boala Alzheimer, cea mai răspândită formă de demență. Se estimează că această cifră va crește la aproape 13 milioane până în 2050.

„O interpretare foarte rezonabilă a acestor eşecuri este că intervenţiile au fost încercate prea târziu, după ce se acumulase prea mult rău în creier”, spune Hariri.

Cu creșterea numărului estimat al persoanelor care vor dezvolta demență, mulți dintre noi ne preocupăm de propriile noastre riscuri în etapele ulterioare ale vieții. Medicii și cercetătorii se concentrează și ei în mod intens asupra acestui aspect.

Creierul suferă modificări la mijlocul vieții

Conform lui Sebastian Dohm-Hansen, doctorand la University College Cork din Irlanda și primul autor al unui studiu publicat în martie în revista Trends in Neurosciences, unele zone ale creierului încep să se schimbe mai rapid în vârsta mijlocie, cu precădere hipocampusul, care este crucial pentru memoria evenimentelor de zi cu zi.

La vârstele de 40 și 50 de ani, materia albă din creier - care reprezintă conexiunile dintre diversele zone ale creierului - își reduce volumul. Această schimbare probabil duce la o viteză mai mică de procesare, ceea ce ar putea influența negativ cogniția, potrivit acestuia.

De asemenea, conform sugestiilor sale, proteinele se pot acumula în sânge, generând o inflamație de grad scăzut care poate influența capacitatea hipocampusului de a codifica și stoca informații noi.

Specialiștii avertizează că abilitățile legate de limbajul verbal sunt păstrate de oameni pe parcursul întregii vieți. Totuși, viteza de procesare a informațiilor și capacitatea de a rezolva noi probleme de logică și raționament scad treptat odată cu înaintarea în vârstă.

Studiile au evidențiat că anumite categorii de persoane își pierd mai rapid funcțiile cognitive în perioada vârstei mijlocii. Aceste categorii includ persoanele care au început să consume canabis sau tutun în adolescență și au continuat să o facă și la vârsta de 40 de ani, precum și persoanele cu niveluri ridicate de plumb toxic în sânge din copilărie.

Însă chiar și în afara acestor categorii, unii oameni îmbătrânesc mai rapid în jurul vârstei de 40 și 50 de ani, ceea ce, conform cercetărilor, poate fi asociat cu riscul crescut de dezvoltare a demenței în etapele ulterioare ale vieții.

Femeile, mai predispuse afecțiunilor creierului

Jessica Caldwell, directorul Centrului de prevenire a bolii Alzheimer pentru femei de la Clinica Cleveland din Las Vegas, afirmă că femeile aflate la jumătatea vieții se confruntă cu complicații suplimentare în timpul tranziției către menopauză, când schimbările bruște ale nivelurilor hormonale pot afecta creierul. Creierul unei femei poate să se adapteze la aceste modificări prin reorganizarea sa, însă oamenii de știință încă studiază procesul și impactul final al acestor ajustări.

Nu întreaga comunitate științifică este de acord că vârsta mijlocie reprezintă un punct de cotitură brusc în ceea ce privește sănătatea creierului. Potrivit dr. David Knopman, profesor de neurologie la Clinica Mayo din Rochester, Minnesota, viteza de procesare este funcția cognitivă care scade semnificativ odată cu înaintarea în vârstă, însă această descreștere are loc treptat și variază de la o persoană la alta.

Cum poate fi prevenită demența

Potrivit lui Knopman, menținerea unei inimi sănătoase în mijlocul vieții este cea mai bună modalitate de a preveni declinul cognitiv  și demența. Sănătatea creierului și a inimii sunt strâns interconectate.

Aceiași factori care pot conduce la blocarea arterelor către inimă pot afecta și arterele către creier, împiedicând astfel fluxul sanguin și livrarea de oxigen.

Nu există modalități garantate de prevenire a demenței, dar pașii care pot ajuta atât creierul, cât și inima includ: exerciții fizice regulate, adoptarea unei diete sănătoase și renunțarea la fumat, precum și eforturile de a evita sau gestiona afecțiuni precum diabetul, hipertensiunea arterială, nivelurile ridicate de colesterol și obezitatea. De asemenea, tratarea apneei obstructive în somn poate fi benefică.

„O dietă alimentară mai hrănitoare, practicarea de exerciţii fizice şi un somn suficient sunt toate asociate cu rezultate mai bune pentru sănătatea creierului”, spune Caldwell.