A trebuit mai bine de o lună de zile pentru ca oamenii să-şi dezlege limbile şi să spunpă ceea ce ştiu. De la zeflemeaua de genul: „Câte service-uri sunt în Caracal”, răspuns: „Peste optzeci”, din prima zi, la mărturisirile complete, spuse cu subiect şi predicat, cu nume şi prenume, cu CNP de către martori importanţi, arată că bolovanul, urnit odată cu venirea anchetatorilor de la Bucureşti, după ce cei de la Caracal au făcut praf probele, a pornit la vale şi nu va mai putea fi oprit.

 Comisarul Pistol îi informa pe cei care erau reclamaţi la 112

 

O mărturie extrem de importantă am obţinut-o de la un martor care este gata să depună declaraţie şi în instanţă, dacă va fi nevoie. Şi, cu sigurnaţă, va fi nevoie. Deocamdată, până va fi audiat şi de organele de anchetă, îi vom păstra anonimatul. Mărturia sa este înregistrată şi video.

Iată ce spune: „Comisarul Pistol este cel care conduce, în adevărat, poliţia din Caracal. Deşi nu are nici un fel de aplecare către munca de poliţist. Este un om rău, lipsit de orice omenie. Un dosar la Alexe poate să ţină şi şapte ani de zile, fără să se întâmple nimic în el. Până se prescrie. Dacă te duci pe la poliţie ca să întrebi ce s-a întâmplat cu cazul tau, te alungă sau nu vrea să discute cu tine.

Eu, între alte afaceri, am şi un bar, aici, în Caracal. Într-o seară, a venit beat un poliţist de la Slatina. Ştiu şi cum îl cheamă. Mai întâi nu am vrut să-i dau de băut, când l-am văzut în ce hal era. M-a ameninţat. Am zis că dacă-i mai dau un pahar, îl bea şi se duce. Nu a fost aşa. A mai cerut de băut şi apoi a început să facă scandal. Am sunat la 112. Le-am explicat ce se întâmplă şi cine este implicat. Nu a venit nimeni. Am reuşit de l-am scos pe scandalagiu afară. După câteva zile, aud câinii lătrând în curte, în spate. Acolo am un depozit pentru colectarea fierului vechi. M-am dus împreună cu nevastă-mea. M-am gândit că este cineva la furat. Nici vorbă. Era o echipă întreagă de la poliţie şi inspectori de la ITM. Săriseră gardul. Printre ei şi poliţistul care făcuse scandal în bar. Era trecut de unu noaptea. Mi-au spus că au dreptul să intre peste mine, că inspectorii de la ITM pot verifica oricând, la orice oră, dacă se respectă normele de muncă. Noi nu lucrăm în trei schimburi. La depozit suntem eu, nevastă-mea şi doi lucrători. Ce să verifice noaptea? Şi apoi, mă gândesc, ce legi sunt astea care le dă dreptul să sară gardul la unu noaptea în curtea omului, să verifice dacă nu cumva cineva nu are salopetă sau mănuşi de protecţie, dar nu le dă voie să intre peste Dincă, să salveze o viaţă de om? După două zile, m-am întâlnit cu Pistol. La noi oraşul este mic, nu ai cum să nu te întâlneşti om cu om. Mi-a spus: „Vezi ce păţeşti dacă suni la 112? Ei bine, eu i-am spus că tu ai sunat la 112. Eu te-am pârât.” Acum, stau şi mă întreb: când suni la 112, nu se iau măsuri împotriva celui reclamat, ci împotriva celui care sună? Şi îl mai şi informezi pe reclamat despre cine a sunat? Asta a făcut Pistol faţă de mine.”

Aşadar, Pistol are antecedente. Îi informează pe cei care sunt reclamaţi la 112. Să ne reamintim şi faptul că Pistol este cel care apare în dosarul de trafic de persoane, din 2012, pentru că nu a vrut să înregistreze o declaraţie şi a trimis reclamantul la plimbare. Cam cum a făcut şi Mirea, fostul şef al Poliţiei Caracal cu părinţii Alexandrei. Atunci, Pistol nu a păţit nimic. Ba încă a mai şi concurat pentru funcţia de adjunct al poliţiei Caracal, dar a rămas repetent. Nu a luat, nici chiar din două încercări, nota 7, minima obligatorie pentru a promova examenul.

 

Dincă a fost anunţat că fata a sunat la 112

 

Susţin din nou afirmaţia că Dincă a fost anunţat de cineva că Alexandra, pe care o sechestrase în casa lui, a reuşit să sune la 112. În ziarul de ieri, am demonstrat socotind timpii din acea zi nenorocită, că Dincă nu avea efectiv cum să ajungă de la Craiova la Caracal şi să o prindă pe fată cu telefonul cu ecranul luminat, asa cum a motivat el. Cineva l-a informat. Ca să se întoarcă de la Craiova la Caracal, înainte ca poliţia să aibă timp să intre în locuinţa lui, Dincă avea nevoie de timp. Cineva, trebuia să tragă de timp. Iar acel cineva a fost fix Pistol. Fata a spus atunci când a sunat că se află în cartierul Bold din Caracal. Cine a condus echipele de răscolire pentru găsirea Alexandrei? Fix comisarul Pistol. Ce a făcut Pistol? Deşi cunoştea foarte bine cartierul Bold, pentru că părinţii lui locuiesc la câteva case distanţă de Dincă şi, oricum, Caracalul este un oraş mic, nu ai cum ca poliţist la investigaţii criminale să nu-l cunoşti stradă cu stradă, Pistol a dus echipele tocmai în cealaltă parte a oraşului. Astfel, Dincă a avut timp să ajungă acasă. Mai mult. Sunt convins că Alexandra nu a fost omorâtă în casa lui Dincă ci a fost luată şi dusă în altă parte. Prezenţa fiicei lui Dincă, care minte că a trecut, în ziua aceea, prin poarta lui taică-său dar nu a oprit, ne duce cu gândul către această ipoteză. Mai ales că trebuia să fie cineva cunoscut, care să nu fie atacat de câini. Cum se explică prezenţa sângelui fetei în casa lui Dincă? Sigur ea a fost atacată acolo, lovită de brută sau de altcineva cunoscut de câini, care a luat-o În eventualitatea în care, totuşi, cineva sesizat la 112 va descinde în casă rapid.  Dar asta nu înseamnă că a şi fost omorâtă. Ce-i cu oasele din butoiul devenit de-acum celebru? Deocamdată nu este deloc sigur că sunt ale Alexandrei. Nu este sigur nici măcar că se poate extrage ADN-ul din ele.

Iar comisarul Pistol, care acum s-a dat la fund, nu a explicat deloc de ce s-a dus în celălalt capăt al oraşului, dacă Alexandra a spus clar că se află în cartierul Bold.

„În Bold, sunt doi proxeneţi. Unul care nu prea mai „lucrează”, că a fost scos pe tuşă de Dincă, şi Dincă. Cum să nu-i ştii şi cum să nu te duci prima oară la ei, dacă fata a spus că este în Bold, iar tu ai locuit şi ai părinţii în Bold, deci ştii cartierul foarte bine” – ne-a declarat acelaşi martor.

Potirul cu amprente

 

Bebe strungarul declară sus şi tare că nu l-a cunoscut pe Dincă, că în viaţa lui nu l-a văzut pe Tomel, că nu ştie să existe trafic de carne vie în Caracal. Totuşi, declaraţiile unor martori, dar şi probe materiale, îl contrazic. De altfel, Bebe strungarul uită să spună că, deşi nu are cunoştinţă de trafic de carne vie în Caracal, totuşi a fost condamnat cu suspendare în dosarul de trafic de carne vie din 2012, în care a intrat la pu8şcărie ca să fie sinucis, Cocoş.

Iată ce declară martorul, la fel ca şi primul, cu date de identificare şi depoziţia înregistrată:

„Eu am o mică afacere cu obiecte din metal. Antichităţi, dar fără valoare.  Le fac sau le repar şi apoi le vând prin târguri. Pe Tomel îl cunosc pentru că el era furnizorul meu de tuburi de oxigen, care îmi sunt necesare în atelier. Într-o zi când a venit să-mi aducă un tub, i-am spus lui Tomel că sunt necăjit pentru că am un pahar din metal, căruia i s-a rupt piciorul şi nu-l mai pot vinde. Atunci Tomel mi-a spus că ştie el un strungar cu mâini de aur, care mă poate ajuta. Aşa am ajuns împreună la Bebe Strungarul. Mi-a reparat paharul şi nu a vrut să-mi ia nici un ban. A zis că e prieten cu Tomel. Apoi mi-au spus dacă nu vreau şi eu să mă duc la nişte fete. Sincer, le-am spus că da. Atunci mi-au dat trei numere de telefon. Mi-au spus că atunci când am chef, acolo pot găsi fete. Când mă întorceam cu Tomel de la Bebe Strungarul am sunat la primul număr. Nu mi-a răspuns nimeni. Am sunat şi la al doilea. La fel. I-am spus că au făcut mişto de mine, iar Tomel mi-a spus să sun şi la al treilea. Am sunat şi mi-a răspuns un bărbat. Tomel, care era lângă mine pe scaunul de la maşină, când a auzit, mi-a smuls telefonul şi l-a închis imediat. Mi-a spus să nu mai sun aici. Mi-a mai spus, atunci când mi-au dat numerele, că la acesta, ultimul, la care mi-a răspuns bărbatul, dacă sun să am grijă că sunt nişte câini răi în curte. Asta se întâmpla cam când a dispărut Luiza. Când am auzit de cazul cu Alexandra, de Dincă şi de faptul că are câini în curte, am fost imediat la DIICOT Craiova şi am declarat ce ştiu. Le-am dat şi numerele de telefon.”

Diabetul care înnebuneşte omul subit

 

Ceea ce a păţit martorul după ce a depus declaraţia la DIICOT este de filme. Un scenariu aproape incredibil, dar pe care omul îl dovedeşte cu acte. Martorul este diabetic, iar stresul prin care trecuse l-a făcut să aibă valori ale glicemiei aproape de comă. A mers la spitalul din Caracal. A fost internat şi tratat pentru diabetul cu care era, de altfel, cunoscut de ani de zile. Apoi  avenit la el o doamnă, o angajată a spitalului, care i-a recomandat să-şi retragă plângerea. I-a argumentat să facă asta  pentru că nu are nevoie de bătăi de cap şi târât prin tribunale. Omul a refuzat. Atunci a fost luat cu salvarea, trimis la spitalul din Slatina şi internat la… nebuni. De unde i s-a dat drumul a doua zi. Există documente în acest sens.

„Vă rog să verificaţi unde vreţi dumneavoastră. Prin toată ţara asta, pentru că eu umblu pe la târguri să vând alămurile. Întrebaţi de la Mehedinţi şi până la Arad sau Constanţa, că mă cunoaşte lumea. Dacă eu am dat vreo dată semne de nebunie măcar. Cum de am înebunit tocmai acum, când am depus declaraţie la DIICOT?”

De ce s-a procedat aşa? Pentru ca martorul să fie declarat iresponsabil, iar declaraţia lui să nu mai aibă nici un fel de valoare.

Cine este angajata spitalului care l-a contactat pe martor? Fix fiica lui Bebe Strungarul.

Există însă o probă matertială. Sau, cel puţin una. Anume paharul pe care l-a reparat Bebe la strungul său măiastru. Pe el pot fi amprentele lui. Aşa că, dacă vor fi găsite, nu mai are cum să nege că îl cunoaşte pe martor şi că nu i-a dat numerele de telefon de la „ieduţe”.

 

     Vocea de la telefonul cu 777

 

Martorul ne-a pus şi nouă la dispoziţie numerele de telefon. Iar noi am reuşit să imprimăm câteva voci ale celor pe care îi bănuim că au sunat la bunicul Luizei ca să-l liniştească că fata este bine. Am mers la bunic şi i-am pus mai întâi să asculte vocile. A recunoscut-o pe ultima. Ne-a declarat (declaraţie de asemenea înregistrată): „În proporţie de 70-80 la sută asta, ultima voce este cea care m-a sunat a doua oară.” Este oricum foarte mult cât a reţinut un om aflat în acea stare de surescitare. Apoi l-am întrebat de numerele de telefon, fără să i le arătăm. Ne-a spus că nu şi le mai aminteşte. Firesc. Doar un amănunt. Unul dintre ele, cel de la ultimul apel, se termina cu 777. I-am arătat apoi numerele pe care martorul nostru le-a primit de la Tomel şi Bebe Strungaru. Unul dintre ele se termina în 777. Bunicul l-a recunoscut ca fiind cel de pe care a fost sunat a doua oară. Apelul la care a şi recunoscut vocea în proporţie de 70-80 la sută.

Numerele de telefon sunt acum şi la DIICOT. De altfel, s-au aflat încă de la început în dosarul de dispariţie al Luizei. Dar nimeni nu a făcut nimic cu ele. Poate acum, cei de la Bucureşti.

Că prcurorii de la Caracal au treabă să se antreneze pentru Olimpiadă. Aleargă cu foile de hârtie în cap, cu toată presa după ei.

Apropo, domnule Bogdan Licu. Prim-procurorul de la Caracal, nu ar putea continua alergarea atât din funcţie, cât şi din magistreatură? Că l-am văzut că avea fuleul mare şi e păcat să fie oprit.

 

 

 

Te-ar putea interesa și: