In jurul stelei pitice rosii Ross 128 orbiteaza o planeta cu dimensiuni asemanatoare Pamantului, care ar putea gazdui viata. In vara acestui an un semnal curios a fost inregistrat de catre un radiotelescop terestru provevind din regiunea acestei planete – inca nu este clara originea semnalului.
Descoperirea planetelor in afara sistemului solar nu mai reprezinta o noutate – la ora actuala au fost descoperite deja mii de planete de acest gen. Ba mai mult, exista sisteme solare cu mai multe planete, precum Trappist 1, care are 7 planete ce orbiteaza in jurul stelei. Planetele acestea sunt descoperite in mod indirect, de exemplu prin variatiile luminozitatii stelei in jurul careia orbiteaza, induse de trecerea planetei prin fata stelei. La ora actuala nu avem inca instrumente adecvate pentru a studia in mod direct aceste planete si pentrua pute a descoperi existenta unei atmosfere si a eventualelor semnale care indica prezenta vietii. Speranta de a descoperi urme ale vietii in spatiu, pe noile planete descoperite, este insa din ce in ce mai concreta. Noi instrumente ne vor ajuta sa descoperim urme de metan sau apa pe solul acestora. Pana atunci insa vanatoarea de planete continua si noi planete sunt descoperite intr-un ritm din ce in ce mai vertiginos.
In acest context recenta descoperire a unei noi planete aflata la 11 ani lumina fata de noi a starnit mut interes, din mai multe puncte de vedere. Aceasta planeta a fost descoprita cu ajutorul instrumentului Harps al Eso (European Southern Observatory) , instalat la telescopul de 3.6 metri din desertul Atacama in Chile. Prin masuratori de variatiuni minime ale pozitiei stelei Ross 128 s-a ajuns la concluzia ca acestea sunt generate de existenta unei planete, denumita Ross 128 b, care orbiteaza in jurul stelei. Steaua Ross 128 este o pitica rosie „lnistita”. Piticele rosii sunt stele cu masa mult mai mica decat cea a Soarelui, care au temperaturi mai mici la suprafata. De multe ori piticele rosii au o activitate turbulenta., emitand raze X si ultraviolete care ar putea distruge orice forma de viata pe o planeta din apropiere. Ross 128 este insa o stea foarte linistita, fara activitate intensa si fara explozii nimicitoare. Planeta Ross 128 B, situata la o distanta fata de stea de circa 7.5 milioane de kilometri, de aproximativ 20 de ori mai mica decat cea dintre Terra si Soare, are o dimensiune asemanatoare cu cea a planetei noastre. Steaua in jurul careia orbiteaza, Ross 128, este a 12a stea din categoria celor mai apropiate de noi. Astronomii, din masuratorile si calculele efectuate, au dedus ca temperatura pe suprafata acestei planete ar trebui sa varieze intre -60 C si 20 C – fiind favorabila existentei apei in forma lichida si, deci, a vietii.
Ross 128 a facut ceva valva in vara acestui an, intrucat in luna iulie a fost inregistrat un semnal misterios care provenea din acea regiune. Impulsuri radio bizare au fost inregistrate de catre radiotelesopul Arecibo. Pana in prezent nu exista inca o explicatie convingatoare a acelor semnale si a fost inclusiv facuta ipoteza generarii acestora de catre o civilizatie extrateresta avansata de pe planeta Ross 128 b. Este insa posibil ca explicatia sa fie mult mai banala: semnalele sa fie generate de catre satelitii nostri in orbita geostationara; explicatia aceasta insa nu descrie toate caracteristicile semnalelor inregistrate. Ramane deci un mister care asteapta insa sa fie dezlegat.
Ca fapt curios, tinand cont de viteza cu care se apropie de noi, in circa 79000 de ani Ross 128 impreuna cu planeta sa va deveni cea mai apropiata stea fata de noi.
Ross 128b reprezinta un obiectiv important pentru studiile ce vor fi efectuate cu noile telescoape planificate de catre Eso (Elt) si NASa (James Webb). Aceste instrumente vor studia aceasta planeta, dar si multe altele, in cautarea de semnale care ar putea fi generate de forme de viata pe aceste planete.
Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro
Recomandările noastre
