Autonomia extinsă oferită de Belgrad ar fi asigurat Priştinei mai multă libertate reală decât „independenţa supravegheată“ sub patronaj internaţional.

Cel mai nou stat al lumii, Kosovo, este independent doar cu numele, căci în realitate nu reprezintă altceva decât un protectorat al Statelor Unite şi al Uniunii Europene, susţine jurnalistul britanic John Laughland, într-un comentariu publicat de „The Guardian“.

UE intenţionează să trimită aproximativ 2.000 de oficiali în Kosovo pentru a prelua sarcina administrării acestui teritoriu de la misiunea ONU. Potrivit planului emisarului special al Naţiunilor Unite Martti Ahtisaari, la Priştina a fost instalat un reprezentant civil internaţional, în persoana olandezului Pieter Feith, care va fi autoritatea supremă şi va putea influenţ a şi chiar anula deciziile luate de autorităţile kosovare. Kosovo ar fi avut mai multă „independenţă reală“ dacă ar fi optat pentru autonomia extinsă oferită de guvernul de la Belgrad, şi nu pentru „suveranitatea polivalentă“ şi „statalitatea postnaţională“ valabile în UE, opinează John Laughland.

Jurnalistul britanic mai atrage atenţia asupra faptului că nu armata kosovoră, ci trupele NATO - circa 17.000 de soldaţi - vor fi responsabile de asigurarea securităţ ii proaspătului stat.

Kosovo este şi gazda bazei militare americane Camp Bondsteel, un mini-Guantanamo din apropierea localităţii Urosevac. Din acest motiv, premierul sârb, Vojislav Koştuniţa, a acuzat la sfârşitul săptămânii trecute Statele Unite că au recunoscut independenţa Kosovo de dragul propriilor interese militare.

Nimic de câştigat

„Colonia euroatlantică“ din sudul Serbiei şi-a ales un steag din care nu lipsesc steluţele galbene ale Uniunii Europene, pe fundal albastru. În opinia lui John Laughland, orientarea prooccidentală a autorităţilor de la Priştina nu va aduce însă cu sine mult dorita bunăstare pentru cetăţenii de rând. Ca şi în Bosnia, miliarde de euro au fost alocate Kosovo nu cu scopul de a creşte nivelul de trai al populaţiei, ci pentru a plăti administraţia internaţională.

Guvernul de la Priştina va fi controlat pe o perioadă greu de estimat de „patronii săi internaţionali“, care nu îşi vor asuma responsabilitatea pentru eventualele eşecuri, avertizează Laughland în finalul comentariului său.

EXCEPŢIA CONFIRMĂ REGULA

Precedent nerecunoscut de Occident

Proclamarea unilaterală a independenţei Kosovo de către liderii de la Priştina a creat un precedent care îngrijorează statele unde există mişcări separatiste, în pofida asigurărilor statelor occidentale.

Spyros Economides, conferenţ iar la London School of Economics, a declarat agenţiei Reuters că acest precedent constă în posibilitatea de a „răsturna suveranitatea naţională din motive aparent morale sau umanitare“ şi se aplică selectiv. Astfel, ţările occidentale s-au grăbit să recunoască, săptămâna aceasta, Kosovo, dar nu şi Cecenia ori Kurdistanul, de teamă să nu supere Rusia sau Turcia, a explicat Economides.

Washingtonul şi cancelariile europene susţin că Serbia şi-a pierdut autoritatea morală asupra Kosovo din cauza atrocităţilor, masacrelor şi purificării etnice din anii ’90, la care se adaugă eşecul negocierilor pentru statutul final al fostei provincii separatiste.

Integritate contra autodeterminare

Potrivit lui Spyros Economides, în esenţă, NATO a intervenit militar pentru a sprijini o grupare separatistă rebelă (UCK) şi, nouă ani mai târziu, statele occidentale au oficializat independenţa Kosovo. El este de părere că, în replică, Serbia şi principalul său aliat din Consiliul de Securitate ONU, Rusia, ar putea recunoaşte independenţ a provinciilor separatiste din ţările vecine, din dorinţa de a le destabiliza.

Asistăm la un conflict între două standarde legale cruciale, susţine Sabine Freizer, director de programe la International Crisis Group. „Principiul integrităţ ii teritoriale vine în conflict cu dreptul la autodeterminare“, afirmă Freizer.

Ceea ce s-a întâmplat în Kosovo va determina numeroase state să fie mult mai reticente atunci când se va pune problema prezenţei pe teritoriul lor naţional a unor forţe multinaţionale de menţinere a păcii.

Niciodată nu trebuie să-ţi retragi forţele armate şi să permiţi o prezenţă străină pe propriul teritoriu, recomandă ambasadorul Sri Lankăi la Naţiunile Unite, Dayan Jayatilleka.

Sute de grupări secesioniste

În întreaga lume sunt sute de mişcări secesioniste, relatează cotidianul britanic „The Guardian“. În SUA, de exemplu, peste 30 de state - inclusiv Vermont, Texas şi Alaska - se confruntă cu grupări ce au drept scop crearea unor republici separatiste. Există chiar şi o organizaţie a statelor şi a popoarelor nereprezentate, UNPO. Aceasta are 69 de membri care reprezintă 150 de milioane de oameni. Printre regiunile membre UNPO se numără Abhazia şi Tanzania.

VERDICTUL MOSCOVEI

UE, în misiune „ilegală“

După ce marţi a ameninţat cu îngheţarea relaţiilor cu Uniunea Europeană, ca urmare a poziţiilor divergente pe marginea recunoaşterii Kosovo, Rusia a plusat ieri, calificând misiunea UE în regiune drept ilegală. „Decizia de a desfăşura o misiune în Kosovo nu are niciun fundament legal. Pregătirea misiunii a fost şi este în continuare condusă ocolind Consiliul de Securitate ONU. Aceste acţiuni ale Uniunii Europene nu răspund principiilor de cooperare prevăzute în foaia de parcurs Rusia-UE“, a precizat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Mihail Kaminin. UE intenţionează să trimită circa 2.000 de poliţişti, jurişti şi vameşi în Kosovo.

REPROŞURI

Viitor european compromis

Viitorul european al Serbiei este compromis de recunoaşterea de către mai multe ţări membre UE a independenţei Kosovo, a declarat ieri şeful diplomaţiei de la Belgrad, Vuk Jeremici, citat de France Presse. Într-o intervenţie avută în comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European, Jeremici a acuzat Statele Unite că au exercitat presiuni asupra guvernelor europene pentru a recunoaşte Kosovo. „Această presiune a fost factorul determinant în decizia anumitor ţări europene. Este vorba despre o nouă eroare catastrofală a administraţiei americane“, a adăugat ministrul de externe. Jeremici a ţinut să sublinieze faptul că Serbia „se va bate“ pentru ceea ce este al său, fără a face însă uz de forţă, „întrucât violenţa nu poate rezolva nicio criză“.

PRIMA VIZITĂ DUPĂ INDEPENDENŢĂ

Preşedintele Tadici vine la Bucureşti

La patru zile după proclamarea independenţei provinciei Kosovo, preşedintele Serbiei, Boris Tadici, a venit astăzi la Bucureşti. El se va întâlni cu preşedintele Traian Băsescu, cu premierul Călin Popescu- Tăriceanu şi cu preşedintele Camerei Deputaţilor, liberalul Bogdan Olteanu.

Vizita la Bucureşti este, practic, prima ieşire externă a lui Tadici după evenimentele de duminică de la Priştina, România refuzând ferm, inclusiv printr-o hotărâre a parlamentului, să recunoască independenţa proclamată unilateral a provinciei sârbeşti.

În plus, Băsescu a anunţat încă de luni închiderea biroului diplomatic de la Priştina. În acelaşi timp, Bucureştiul îşi asumă angajamentul de a participa cu 175 de jandarmi şi poliţişti la forţa de ordine a UE mobilizată în Kosovo.

Traian Băsescu s-a implicat, de altfel, indirect, ca portavoce a UE, şi în recenta campanie electorală a proeuropeanului Boris Tadici în detrimentul naţionalistului prorus Tomislav Nicolici. Invitat într-o vizită de lucru la Belgrad cu numai cinci zile înainte de scrutinul prezidenţial, Băsescu i-a încurajat pe sârbi să aleagă varianta europeană şi, implicit, pe Tadici, întrucât „drumul Serbiei pentru rezolvarea problemelor naţionale este către interiorul UE, şi nu în afara UE“, a susţinut el.

Mesajul Uniunii a fost transmis prin vocea lui Băsescu, mizându- se tocmai pe credibilitatea României datorată în primul rând opoziţiei sale ferme privind independenţ a Kosovo. Băsescu fusese de partea lui Tadici şi cu un an înainte, în timpul campaniei pentru alegerile parlamentare din Serbia.

Moscova nu recunoaşte armele româneşti

Situarea României în problema Kosovo pe o poziţie comună cu a Rusiei a redeschis totodată subiectul relaţiei relativ încordate din ultimii ani dintre Bucureşti şi Moscova.

În opinia lui Băsescu însă, această situaţie nu va apropia România de Rusia. „Relaţia personală (cu Vladimir Putin - n.r.) este foarte bună şi deschisă“, a sus- ţinut şeful statului marţi seara, în emisiunea „Între bine şi rău“, la TVR. Potrivit lui Băsescu, printre „marile probleme“ pe care Moscova şi Bucureştiul şi le dispută în prezent ar fi „recunoaşterea licenţ elor de producţie a armamentului pe care-l fabricăm în industria noastră de apărare“, dar şi „condiţiile pentru eventuale rezervoare de gaze pe teritoriul României“. (Anca Simina)

ÎN FIERBERE

Sârbii vor Kosovo înapoi

> Belgradul era ieri în ajunul unei mari manifestaţii - cea mai amplă din istoria recentă a ţării - împotriva independenţei Kosovo. „Nu trebuie să existe violenţe. Singurele argumente care ne dau dreptul să apărăm provincia noastră sunt pacea şi acţiunile rezonabile“, a subliniat preşedintele sârb Boris Tadici.

> Comandantul forţelor NATO în Kosovo, generalul Xavier Bout de Marnhac, i-a acuzat pe „liderii locali“ sârbi din nordul acestui teritoriu că ar fi organizat atacurile de marţi asupra a două puncte de trecere a frontierei între Kosovo şi Serbia. El a adăugat că respectivii lideri au implicat „femei şi copii“ în periculoasele atacuri.

> Serbia îşi va retrage ambasadorii din Germania şi Austria ca urmare a recunoaşterii independenţei Kosovo de către aceste ţări, a anunţat şeful diplomaţiei sârbe, Vuk Jeremici. Dacă Germania a recunoscut ieri independenţa Kosovo, Austria o va face formal abia „săptămâna viitoare“. (Constantin Vlad)