Kosovo, într-o criză constituțională după dizolvarea Parlamentului și convocarea alegerilor anticipate

parlament Kosovo / sursa foto: captură video

Kosovo se confruntă cu o criză constituțională după ce termenul limită pentru alegerea unui nou șef al statului a fost depășit, iar instituțiile politice nu au reușit să ajungă la un consens, potrivit Fox News.

În acest context, președinta Kosovo, Vjosa Osmani, a decis dizolvarea Parlamentului și convocarea de alegeri anticipate.

Decizia vine într-un moment sensibil pentru regiune, în condițiile în care tensiunile geopolitice globale sunt ridicate, iar misiunea internațională de menținere a păcii condusă de NATO rămâne un element esențial pentru stabilitatea din Balcanii de Vest.

Președinta Osmani a subliniat importanța finalizării procesului electoral într-un context internațional complicat. „Tocmai pentru că situația geopolitică este atât de complexă, este important să finalizăm acest proces electoral care urmează. Este foarte greu acum să ne imaginăm ce se va întâmpla în continuare”, a declarat aceasta în fața jurnaliștilor.

Blocaj politic prelungit în Parlamentul din Kosovo

Parlamentul kosovar se află într-un blocaj politic de peste un an. Potrivit informațiilor publicate de Balkan Insight, un vot desfășurat în februarie 2025 nu a reușit să conducă la formarea unui guvern stabil.

Alegerile anticipate organizate în decembrie au fost câștigate de partidul Vetevendosje, condus de premierul Albin Kurti. Cu toate acestea, formațiunea politică nu a reușit să obțină suficient sprijin din partea opoziției pentru a asigura alegerea unui nou președinte.

Ultima tentativă de vot pentru alegerea șefului statului a eșuat deoarece ședința parlamentară nu a întrunit cvorumul necesar. Potrivit datelor oficiale, au lipsit 14 parlamentari pentru atingerea numărului minim de prezenți. Membrii opoziției au boicotat votul deoarece nu au susținut candidatura ministrului kosovar de externe și al diasporei, Glauk Konjufca, propus de partidul premierului Kurti.

În urma situației create, președinta Osmani s-a întâlnit cu liderii partidelor de opoziție pentru discuții privind depășirea blocajului politic. Premierul Albin Kurti nu a participat la această întâlnire.

Acesta a declarat că „ar trebui să existe un eșec al alegerii președintelui în al treilea tur înainte de dizolvarea Parlamentului și organizarea de noi alegeri”.

Apel la Curtea Constituțională

Partidul Vetevendosje a sesizat Curtea Constituțională pentru a analiza legalitatea procesului de alegere a președintelui. Decizia instanței ar putea avea un rol important în clarificarea situației politice.

Fostul prim-ministru al Albaniei, Pandeli Majko, a declarat că situația necesită o soluție instituțională. „Kosovo are nevoie de guvernare și apoi de un compromis pentru alegerea președintelui”, a afirmat acesta. Majko a adăugat că „speră ca Curtea Constituțională să ofere o soluție”.

În același timp, liderul opoziției, Ramush Haradinaj, a sugerat că noile alegeri ar putea avea loc chiar pe 5 aprilie.

Rolul misiunii NATO de menținere a păcii din Kosovo

Criza politică se desfășoară în paralel cu discuții privind viitorul misiunii NATO de menținere a păcii din Kosovo (KFOR), care operează în regiune din 1999, după conflictul din Balcani.

Comandantul forței, generalul-maior Özkan Ulutaș, a declarat în luna februarie că Statele Unite nu intenționează să reducă numărul trupelor americane din Kosovo. În prezent, aproximativ 600 de militari americani sunt desfășurați în cadrul misiunii.

După declararea independenței Kosovo față de Serbia în 2008, relațiile dintre cele două state au rămas tensionate, iar prezența forțelor internaționale este considerată un factor de stabilitate în regiune.

Pe plan internațional, președinta Vjosa Osmani a primit recent aprecieri din partea fostului președinte american Donald Trump pentru activitatea sa politică. De asemenea, ea a acceptat în ianuarie invitația de a se alătura inițiativei Board of Peace, o platformă care își propune să contribuie la soluționarea conflictelor globale.

Pandeli Majko consideră însă că organizarea unor noi alegeri anticipate ar putea prelungi actuala criză politică. „Ideea alegerilor anticipate este o criză politică obositoare care nu produce soluții”, a declarat acesta.