Kelemen Hunor cere reformarea serviciilor secrete și un control parlamentar real asupra SRI: Îmi place cum se întâmplă în America sau în Germania

Kelemen Hunor susține că serviciile secrete din România, în special SRI, au nevoie de o reformă profundă. Liderul UDMR cere un control civil și parlamentar eficient, după modelul american și german.

 Hunor a subliniat necesitatea unei reforme serioase la nivelul serviciilor secrete din România, cu accent pe SRI.

Kelemen Hunor susține că România are nevoie de o reformă reală, în special la SRI

Hunor a declarat că instituția nu mai are un director civil din vara anului 2023 și că lipsa unui control real, atât civil, cât și parlamentar, reduce transparența și eficiența activității serviciilor.

„Din punctul meu de vedere, mult mai importantă este întrebarea dacă într-adevăr se poate face – sau dorește președintele să facă – o reformă la servicii, în primul rând la SRI. Fiindcă au trecut totuși 35 de ani. Nu spun că n-au fost schimbări, au fost schimbări față de ce a fost la început. Dar control civil în acest moment nu prea există. Serviciul Român de Informații nu este un serviciu civil. Și controlul parlamentar e și mai puțin decât controlul civil. Societatea civilă se mai agită, dar în Parlament nici rapoartele n-au fost dezbătute, n-au fost puse pe masa parlamentarilor”, a explicat Hunor la Prima TV.

Comisia Europeană întârzie decizia privind jaloanele din PNRR-ul României

Oficial rus: Rusia cere de urgență reluarea negocierilor 5+2 privind Transnistria. Chișinăul consideră formatul depășit

Necesitatea unui control civil și parlamentar

Președintele UDMR susține că o reformă reală trebuie să fie însoțită de schimbări în modul de funcționare și de atitudine al serviciilor secrete. Hunor a insistat că România are nevoie de instituții de intelligence puternice, dar care să funcționeze sub un control democratic, similar cu standardele din SUA și Germania.

„Mie îmi place controlul cum se întâmplă în America sau în Germania. Peste tot, aceste servicii sunt servicii civile, nu sunt militarizate. Partea de luptă antitero poți să muți în altă parte. E nevoie și de asta”, a adăugat liderul UDMR.

Numele pentru conducerea SRI și SIE rămân neconfirmate, susține Kelemen Hunor

În ceea ce privește numirile viitorilor șefi ai serviciilor, Hunor a spus că nu a avut discuții recente cu președintele Nicuşor Dan. Ultima conversație a avut loc în vara anului trecut, în contextul formării coaliției de guvernare.

În acel moment, președintele a menționat că va veni cu propuneri pentru conducerea serviciilor secrete. Hunor nu a confirmat numele vehiculate anterior pentru SRI și SIE – avocatul Gabriel Zbârcea și diplomatului Marius Lazurca – menționând că PSD nu a susținut aceste propuneri. Ulterior, Marius Lazurca a fost numit consilier prezidențial.

SRI. Sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

Constituția stabilește rolul președintelui și Parlamentului

Conform Constituției României, președintele propune șefii serviciilor secrete, dar numirile trebuie să primească votul Parlamentului. Astfel, Nicuşor Dan trebuie să negocieze cu actuala coaliție, formată din PSD, PNL, USR și UDMR, pentru ca noii conducători să fie validați.

Hunor atrage atenția că, în lipsa unui control eficient, societatea civilă poate manifesta doar presiune simbolică, iar Parlamentul nu dezbate rapoartele serviciilor.

Reforma trebuie să fie structurală și funcțională

Liderul UDMR a insistat asupra ideii că reforma serviciilor secrete nu trebuie să fie doar formală, ci să implice schimbări structurale și funcționale. Schimbarea unui singur director sau a unor nume nu este suficientă pentru ca SRI să devină o instituție civilă și transparentă. Hunor susține că este nevoie de o persoană care să conducă o transformare reală, capabilă să aducă România la standardele serviciilor de intelligence din țările cu democrații consolidate.

Astfel, viitorul SRI și al altor servicii secrete depinde nu doar de numiri, ci de angajamentul politic și civil de a asigura transparență, responsabilitate și control democratic. Hunor avertizează că, fără o astfel de reformă, serviciile rămân opace și greu de monitorizat, afectând funcționarea statului de drept și încrederea publicului.