Sursa foto: Arhiva EVZ Ritmurile anemice de dezvoltare ale ţărilor vest-europene puternice din punct de vedere economic au atras după ele şi ţările est-europene care par a fi afectate de încetinirea dezvoltării ce se înregistrează în Zona Euro în ansamblu.
Astfel, datele publicate pe 15 februarie arată că ritmul de dezvoltare în ţări precum Polonia, Cehia, Ungaria şi Bulgaria a încetinit în ultimul trimestru 2019, însă alte ţări, precum România şi Slovacia au înregistrat o creştere mai rapidă faţă de trimestrul al treilea. După cum relatează Bloomberg, la trei decenii de la căderea comunismului, aceste ţări, care au devenit între timp membre UE, se pot lăuda cu creşterea cererii interne, care a provenit din creşterea cheltuielilor bugetare, dar şi ca urmare a capabilităţii resurselor umane. Însă ritmurile slabe de creştere fac ca în aceste ţări companiile să fie destul de vulnerabile, dar şi reticente faţă de planurile de investiţii.
De exemplu, conducerea companiei industriale cehe Trinecke Zelezarny, vorbind pentru Bloomberg, oferă o primă imaginea asupra situaţiei dominante pe piaţă. Deşi producţia este de aşteptat să crească în acest an, compania îşi reduce investiţiile cu circa 40%, la 60 de milioane de dolari. "Este o valoare a investiţiilor semnificativ mai mică faţă de ceea ce noi includem de obicei în planul de afaceri", a spus preşedintele Jan Czudek. "Toată această situaţie nu ne permite să investim sume mai mari". După cum precizează Bloomberg, economia Cehiei a crescut în ultimul trimestru al anului trecut cu un ritm de 1,7% faţă de 2,5% cât a fost în trimestrul anterior. Totuşi, după cum remarcă şi Bloomberg, economiile est-europene vor continua să crească cu ritmuri mai mari decât cele occidentale. Acest lucru se întâmplă întrucât creşterea salariilor a dus şi la o creştere a consumului intern. Este de aştept ca în continuare consumul să crească, chiar dacă într-un ritm mai moderat", apreciază pentru Bloomberg Francois Bloch, director executiv al BRD-Groupe Societe Generale, a treia cea mai mare bancă din România.
"Scăderea înregistrată de Germania a afectat mai mult economia din Zona Euro" precizează Capital Economics, adăugând că semnele stabile de dezvoltare pe care le arată ţări precum Ungaria şi România sugerează că există o cerere internă puternică, fapt care vine să compenseze scăderea pe care o înregistrează sectorul industriei. Epidemia de coronavirus acţionează deja negativ în unele ţări şi amplifică problemele cu care Germania se confruntă în sectorul industrial. "Au început să dispară speranţele cu privire la o revenire economică în Zona Euro", consideră Eliska Jelinkova, analist al Raiffeisenbank de la Praga, care subliniază că "incertitudinea persistă". Ritmurile anemice de creştere pot crea dificultăţi politicienilor care cresc cheltuielile bugetare pentru a plăti pensii, pentru a acorda ajutoare familiilor, dar şi pentru salariile angajaţilor bugetari.
De notat că în trimestrul al patrulea, PIB-ul României a crescut cu 4,3% faţă de 4% în trimestrul al treilea, iar Slovacia a crescut cu 2,1% faţă de 1,3% în trimestrul anterior al aceluiaşi an.
Traducerea: Carolina Ciulu, RADOR
Recomandările noastre
