Radovan Karadzic (73 de ani) a fost condamnat în primă instanţă în 2016 de către Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPIY), cu sediul la Haga, la 40 de ani de închisoare pentru genocid, crime de război şi crime împotriva umanităţii.

Mecanismul pentru tribunalele penale internaţionale (MTPI), care a preluat funcţiile TPIY după închiderea acestuia în 2017, a respins miercuri recursul lui Karadzic şi l-a condamnat 'la închisoare pe viaţă'. Acuzatul, cu părul alb, a ascultat impasibil verdictul, transmite Agerpres.

În primă instanţă, judecătorii 'au subestimat extrema gravitate a responsabilităţii lui Karadzic în cele mai grave crime comise' în timpul conflictului din Bosnia, a declarat judecătorul, Vagn Joensen, subliniind 'amploarea' şi 'cruzimea sistematică' a acestor crime.

Karadzic a fost judecat pentru responsabilitatea sa în asediul oraşului Sarajevo şi al masacrului din 1995 de la Srebrenica, cel mai teribil din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial. De asemenea a fost acuzat pentru rolul său în strămutarea populaţiei pe baze etnice în mai multe oraşe ale ţării.

În continuare considerat 'erou' de mulţi dintre ai lui, Karadzic a făcut recurs împotriva celor 50 de puncte din condamnarea sa, denunţând un 'proces politic'. Acuzarea, care a cerut închisoare pe viaţă, a făcut de asemenea apel la verdictul în primă instanţă, considerându-l prea indulgent.

'Acest verdict este istoric pentru justiţie. Dacă Karadzic nu primeşte ceea ce merită, atunci înseamnă că nu există niciun fel de justiţie în această lume şi că este posibil să comiţi crime fără riscul de a fi pedepsit', a declarat înaintea pronunţării sentinţei definitive Munira Subasic, preşedinta asociaţiei 'Mamele din Srebrenica', care şi-a pierdut soţul şi fiul de 16 ani în masacrul de la Srebrenica.

Karadzic, fost preşedinte al entităţii sârbo-bosniace, Republica Srpska, a fost condamnat pentru persecuţii, crime, violuri, tratamente inumane sau strămutări forţatr, inclusiv în timpul asediului de aproape patru ani al capitalei bosniace Sarajevo, în cursul căruia au murit peste 10.000 de persoane.

După decesul în timpul procesului său al fostului preşedinte sârb Slobodan Milosevic în 2005, Radovan Karadzic este cel mai înalt responsabil condamnat pentru războiul din Bosnia.

În 2017, TPIY l-a condamnat la închisoare pe viaţă, pentru acuzaţii similare, pe alter ego-ul militar al lui Karadzic, generalul Ratko Mladic. Fostul comandant al armatei sârbilor bosniaci, supranumit 'Măcelarul din Balcani', a făcut de asemenea recurs.

Aproximativ 100.000 de persoane au murit şi alte 2,2 milioane au rămas fără adăpost în luptele din Bosnia (1992-1995) între musulmani, sârbi şi croaţi.

Poet şi psihiatru devenit un lider politic nemilos, Karadzic a fost condamnat în 10 capete de acuzare, inclusiv pentru genocidul de la Srebrenica, unde au fost ucişi peste 8.000 de bărbaţi şi băieţi musulmani.

Oricare ar fi verdictul, Belgradul s-ar putea să nu-l 'accepte', a avertizat Izabela Kisic, director executiv al Comitetului Helsinki pentru drepturile omului în Serbia.

'Serbia a negat timp îndelungat crimele de război, iar raportarea sa la războiul din Bosnia nu s-a schimbat deloc', a declarat ea pentru AFP, apreciind că situaţia chiar s-a 'deteriorat considerabil' în această privinţă. 'Nu există o abordare raţională a ceea ce s-a întâmplat şi nicio acceptare a verdictelor TPIY', a adăugat ea.

În Bosnia, guvernul Republicii Srpska a anulat anul trecut un raport din 2004 privind crimele de război şi a înfiinţat o comisie pentru a efectua o nouă anchetă asupra acestora.

Te-ar putea interesa și: