Potrivit Raportului de activitate al ANAF pentru primele 6 luni din anul trecut, în semestrul I din 2020 s-au consemnat 533 de decizii definitive pronunțate de instanțele judecătorești.

Au fost înregistrate 501 cauze, iar dintre acestea, în cazul a 165 cauze s-a dat câștig de cauză contribuabililor. Prin urmare, în semestrul I din 2020 ponderea soluțiilor emise de instanță din totalul sumelor analizate pe fond reprezenta 70,7% în favoarea ANAF și 29,3% în favoarea contestatarilor. Comparativ, Raportul de activitate din 2019 arată că, în semestrul I din 2019, 82,9% din totalul sumelor antamate pe fond au fost în favoarea ANAF și 17,1% în favoarea contestatarilor.

589,1 milioane de lei a reprezentat suma totală contestată în instanțele de judecată în primul semestru din 2020, din care pentru 402,3 mil. lei suma a fost corect stabilită în sarcina contribuabililor, iar pentru 166,7 milioane de lei s-a dat câștig de cauză contribuabililor.

În 2019, 2.013,6 milioane lei a fost suma totală contestată, din care 1.573,2 mil. lei a fost sumă corect stabilită în sarcina contribuabililor, iar pentru 427,4 mil. lei s-a dat câștig de cauză contribuabililor, scrie justnews.ro.

Un exemplu de amintit  – Curtea de Apel București, a hotărât să admită în partea acțiunea formulată de Johnson&Johnson România SRL în procesul deschis contra ANAF, miza disputei depășind 10 milioane de euro.

Contribuabilii pot contesta deciziile ANAF

Ca urmare a deciziilor de impunere emise de către autoritățile fiscale (locale sau centrale) contribuabilii persoane fizice sau juridice se află de cele mai multe ori în situația de a contesta astfel de decizii.

Înainte de a se adresa instanței, contribuabilii pot ataca respectivul act administrativ fiscal pe cale administrativă.
Este îndreptățit să formuleze contestație numai cel care consideră că a fost lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau care nu primește un răspuns la o cerere a sa din partea organului fiscal competent.

Orice act administrativ fiscal poate în principiu să fie contestat, în conținutul său trebuind să fie mențiuni clare cu privire la această posibilitate, precum și cu privire la termenul de contestare și organul la care trebuie depusă contestația. Aceste aspecte sunt stabilite prin art. 46 din Codul de procedură fiscală.

Contestația formulată în aceste condiții este o procedură administrativă, care dă dreptul contribuabilului nemulțumit de decizia de impunere de a contesta sumele conținute de decizia de impunere și care, în același timp, obligă organul fiscal emitent să re-analizeze temeinicia și legalitatea măsurilor luate de organul de control, cu impact asupra sumelor stabilite ca obligații de plată la bugetul de stat sau la bugetul local.

Contestația administrativă se adresează organului fiscal emitent.

Dacă în urma deciziei de soluționare a contestației contribuabilul este în continuare nemulțumit, acesta se poate adresa instanței de contencios administrativ competente.
Codul de procedură fiscală nu stabilește în mod limitativ categoriile de acte care pot fi contestate de contribuabil, ci statuează principiul potrivit căruia se poate formula contestație împotriva oricărui act administrativ fiscal care îndeplinește condițiile prevăzute la art. 43 Cod procedură fiscală.