Judecătorul bucureșten care nu a purtat niciodată palton pune Academia în cumpănă

Judecătorul bucureșten care nu a purtat niciodată palton pune Academia în cumpănă

Constantin I. Câmpineanu, fiul cel mare al primului spirit liberal din Muntenia, colonelul Ion Câmpineanu, şi fratele ministrului şi guvernatorului Băncii Naţionale din timpul marii guvernări liberale dintre 1876-1888, era cunoscut ca un cal breaz în București.

Omul era un excentric. Judecător fiind, prezida ședințele ținând la piept doi șerpi.

Nepotul său de frate, Ion I. Câmpineanu-Cantemir, a perpetuat şi el această tradiţie nonconformistă. Mama sa era Irina Câmpineanu, născută Bellu, cea care a condus secţia doamne a Crucii Roşii în timpul Primului Război Mondial.

Incapabil de a relua o carieră de ţinută precum cea a tatălui său care era văzut chiar ca având speranţe la şefia PNL după retragerea „Vizirului”, personajul nostru a ocupat, la fel ca unchiul său, funcţia de judecător la Curtea de Apel Ilfov.

Ne puteți urmări și pe Google News

Citește și Ion Câmpineanu luptă la 1838 pentru un regat românesc

Silueta sa inconfundabilă atrăgea atenţia imediat datorită excentricităţii vestimentare: „N-a purtat niciodată iarna palton. Avea un tartan gros în spinare, pe care, când era mai frig, îl ridica până sus, peste căciulă, aşa că nu i se mai vedea faţa”.

Cinci pahare

La tinereţe a fost unul din obişnuiţii de la Cafeneau „Fialkowsky”,  aflată atunci în perioada sa de crepuscul. La fel ca rectorul Universităţii Bucureşti, filosoful Constantin Dumitrescu-Iaşi, adoptase un obicei de cârciumă ciudat: