Evenimentul Zilei > Justitie > Judecătorii au motivat de ce au condamnat „cârtița” lui Liviu Dragnea de la DNA. “Avea o singură ţintă respectiv, aceea de a ajunge numărul 1 sau 2 în IPJ Constanţa”
Judecătorii au motivat de ce au condamnat „cârtița” lui Liviu Dragnea de la DNA.  “Avea o singură ţintă respectiv, aceea de a ajunge  numărul 1 sau 2 în IPJ Constanţa”

Judecătorii au motivat de ce au condamnat „cârtița” lui Liviu Dragnea de la DNA. “Avea o singură ţintă respectiv, aceea de a ajunge numărul 1 sau 2 în IPJ Constanţa”

Pe parcursul unei lungi perioade de timp, toţi poliţiştii implicaţi în structura DNA au fost puşi sub urmărire și suspectaţi de divulgarea de informaţii, astfel încât în loc să se ocupe de problemele specifice, DNA-ul a trebuit să aloce resurse și bani identificării unei „cârtiţe”. Afirmația aparține judecătorului care a decis condamnarea la 6 ani și 8 luni cu executare a lui Dan Emil Manolachi, fost ofiţer de poliţie judiciară în cadrul DNA, în prezent ofiţer la IPJ Constanţa cu grad de comisar şef- într-un dosar în care a anunțat comosari din Garda Financiară că sunt monitorizați de DNA. Polițistul a fost găsit vinovat de judecători pentru folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii şi favorizarea făptuitorului. Sentința este fără precedent în România. Polițistul a făcut apel, care are termen pe 15 aprilie 2015 la Curtea de Apel București. Manolachi este trimis în judecată că a scos din DNA documente secrete cu antentul SRI, despre firma Tel Drum și Liviu Dragnea.

Care sunt pedepsele date pe 21 octombrie 2014 de judecătorul Mitu Stegaru de la Tribunalul București

  • Dan -Emil Manolachi: 6 ani și 8 luni cu executare
  • Sorin Florea, fost şef al Gărzii Financiare: 2 ani și 8 luni de închisoare cu executare
  • Ciprian-Mihail Fronea, fost comisar şef al Gărzii Financiare Constanţa: 2 ani și 8 luni de închisoare cu executare
  • Eduard-Cristian Tomescu, fost comisar în cadrul Gărzii Financiare – Comisariatul General: 2 ani și 8 luni de închisoare cu executare

 

Dosarele polițistului Dan -Emil Manolachi

Dan-Emil Manolachi este trimis în judecată în două dosare penale, privind scurgeri de infomații din DNA.

  1. În primul dosar, în care s-a dat sentința, Manolachi fost acuzat că a dat infomații despre faptul că unul dintre comisarii Gărzii Financiare, George Cristescu, este monitorizat de DNA. În baza atribuţiilor de serviciu şi a ordonanţei de delegare a procurorului, comisarul şef Manolachi a intrat în posesia informaţiilor existente în dosarul respectiv, date care nu erau destinate publicităţii. Aceste informaţii reprezentau: conţinutul denunţului care a stat la baza înregistrării dosarului, solicitarea şi dispunerea autorizaţiilor de interceptare de către instanţa de judecată, rezultatul activităţilor infracţionale monitorizate urmare a autorizării de către instanţă, aspecte de ordin tactic privind ancheta şi realizarea momentelor operative.
  2. Cel de-al doilea dosar, Manolachi a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie pentru că l-a prevenit pe fostul secretar de stat din Ministerul Transporturilor Valentin Preda, cercetat pentru trafic de influenţă, privind organizarea unui flagrant de către direcţie. Comisarul-şef a fotografiat o notă secretă emisă de Serviciul Român de Informații (SRI), care conţinea date despre vicepremierul României Liviu Dragnea (PSD) şi despre societatea Tel Drum. Valentin Răducu Preda, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor la data faptelor, a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru divulgarea secretului care periclitează securitatea națională, trafic de influență și complicitate la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității. Acesta era membru al PSD- Constanța, și a fost promovat de Radu Mazăre în Guvern. Următorul termen din acest proces este pe 29 aprilie 2015.

 

Cum motivează judecătorul Mitu Stegaru

Judecătorul Mitu Stegaru de la Tribunalul București arată în sentința de condamnare de ce i-a dat o condamnare atât de mare lui Manolachi. "Prin desele „scurgeri de informaţii” efectuate de către inculpatul Manolachi, acesta avea o singură ţintă respectiv, aceea de a ajunge numărul 1 sau 2 în IPJ Constanţa ori, furnizarea acelei informaţii inculpatului Fronea dovedea din partea lui Manolachi puterea pe care acesta o are si mai ales, pe care urma să o aibă la IPJ Constanţa, pentru Fronea „prietenia” cu Manolachi fiind esenţială în raport de specificul profesiei pe care o avea Fronea, respectiv aceea de comisar şef Gardă Financiară Constanţa, astfel că remiterea acelor produse alimentare reprezenta o adevărată „investiţie pe viitor”. De asemenea, instanţa apreciază că furnizarea acelor informaţii de către inculpatul Manolachi si apoi prin intermediul celorlalţi trei inculpaţi, martorului –denunţător Cristescu conduce si la întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii de favorizarea făptuitorului, fiind evident din actele şi lucrările dosarului că o dată alertat Cristescu nu s-a mai întâlnit cu martorul-denunţător, flagrantul pus la cale de către DNA a eşuat îngreunând astfel activitatea acestora, organele de urmărire penală ajungând astfel că tragă pe răspundere penală pe cei patru inculpaţi la mai bine de un an de la săvârşirea infracţiunilor,” Mitu Stegaru, judecător la Tribunalul București.

“Toţi poliţiştii implicaţi în structura DNA au fost puşi sub urmărire si suspectaţi de divulgarea de informaţii”

Magistratul a avut în vedere atitudinea nesinceră de care a dat dovadă Manolachi atât în faza de urmărire penală cât şi cu ocazia cercetării judecătoreşti. “Inculpatul pur si simplu a manifestat nepăsare, prin declaraţiile sale încercând de fapt să scape de răspundere penală pe ceilalţi trei inculpaţi, împrejurările si modul de săvârşire a infracţiunilor, promovat într-o înaltă funcţie la nivelul DNA-Structură Centrală- inculpatul în loc să îşi folosească cunoştinţele în scopul exercitării cu bună credinţă a profesiei pe care singur şi-a ales-o a înţeles să „ torpileze” munca colegilor săi si a procurorilor de a căror încredere se bucura, singurul lui ţel fiind acela de a ajunge într-o funcţie si mai înaltă respectiv a aceea de şef IPJ Constanţa, unde o dată ajuns i s-ar fi deschis drumul către „bunăstare”, deşi salariul conform propriei declaraţii nu era unul de neglijat (7.400 lei/lunar); natura si gravitatea infracţiunilor săvârşite de către inculpat, prin divulgarea acelor informaţii, organele de urmărire penală, în speţă DNA, a trebuit să întreprindă eforturi susţinute , pe de o parte, pentru tragerea la răspundere a martorului-denunţător Cristescu iar pe de altă parte, de depistare a „cârtiţei” infiltrate în structurile sale, practic, pe parcursul unei lungi perioade de timp toţi poliţiştii implicaţi în structura DNA au fost puşi sub urmărire și suspectaţi de divulgarea de informaţii, astfel încât să se ocupe de problemele specifice, DNA-ul a trebuit să aloce resurse și bani identificării acestei „cârtiţe”, instanţa apreciază că scopul educativ si preventiv al pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului poate fi atins printr-o sancţiune cu pedeapsa închisorii al cărei cuantum va fi maximul special prevăzut de lege si cu executare în regim de detenţie,” se arată în motivarea Tribunalului București.

 

Riscă 15 ani în cel de-al doilea dosar

Potrivit sentinței, inițial Manolachi a învederat instanţei că recunoaşte infracţiunile puse pe seama sa si înţelege să beneficieze de o reducere a condmnaării cu o treime, potrvit prevederilor legale. La solicitarea instanţei de a detalia pe larg, modalitatea de săvârşire a infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată, polițistul a învederat că în realitate, că a săvârşit acele infracţiuni din culpă si nu în forma vinovăţiei cerută de lege, din cuprinsul întregii declaraţii a reieșit că îți afirmă nevinovăția. El a negat toate acuzațiile. Instanța i-a pus în vedere că are dreptul să solicite readministrarea probatoriului efectuat în faza de urmărire penală si noi probe cu ocazia cercetării judecătoreşti. După acest moment procesual, Manolachi “a adoptat o atitudine de dezinteres faţă de cercetarea judecătorească pentru ca în ultimul cuvânt, să-şi afirme din nou nevinovăţia,singura explicaţie a atitudii inculpatului fiind aceea a faptului că a fost trimis în judecată într-o altă cauză penală (aflată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti) pentru infracţiuni mult mai grave, una dintre acestea fiind cea prevăzută de art. 407 alin.1 C.p. care are o limită maximă a pedepsei de 15 ani închisoare, astfel că inculpatul a considerat că indiferent de cuantumul pedepsei ce ar urma să-l primească în prezenta cauză, acesta va fi absorbit de pedeapsa ce urmează a fi primită în cealaltă cauză.”