Studiul referitor la contribuția pe care o pot avea unii roboți în sălile de judecată a relevat și modul în care ajung judecătorii reali să ia o anumită decizie.
Un „judecător” robot a prezis, în mod corect, majoritatea verdictelor de la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului și ar putea, în curând, să ia decizii importante referitoare la anumite cazuri, scrie The Independent.
Oamenii de știință au construit un computer (inteligență artificială - AI), care a fost capabil să examineze dovezile juridice și să ia în considerare problemele etice, pentru a decide sentința în proces. Și a prezis rezultatele corecte cu o acuratețe de 79%, conform inventatorilor săi.
Algoritmul a citit datele pentru 584 de cazuri, legate de tortură și tratamente degradante, procese corecte și intimitate.
Computerul a reușit să analizeze informațiile ți să ia propriile decizii, care au coincis, majoritatea, cu cele luate de cei mai buni judecători ai Europei.
Cercetătorii spun că judecătorul-robot nu urmează să ia locul judecătorilor-oameni foarte curând. Dar ar putea să-i ajute, de pildă pentru a prioritiza cazurile care sunt cu adevărat importante și trebuie urgent rezolvate.
Șeful echipei de cercetători, dr. Nikolaos Aletras, de la Universitatea din Londra a declarat: „Noi nu credem că acești roboți vor putea înlocui judecătorii sau avocații, dar credem că aceștia ar putea fi utli pentru că pot identifica rapid anumite modele repetitive, în diferite cazuri, care conduc spre anumite verdicte. Ar putea fi un instrument valoros pentru a vedea care dintre cazuri reprezintă, foarte probabil, încălcări ale Convenției Europene a Drepturilor Omului”.
Cercetătorii au descoperit, în timpul creării acestui program, că judecătorii CEDO au tendința de a lua în considerare mai mult factori non-legali decât argumente strict legale aduse în timpul procesului. În termeni juridici, se spune că judecătorii sunt mai mult în tabăra „realiștilor”, decât a „formaliștilor” și practica e la fel ca în Curtea Supremă a SUA.
Co-autorul, dr Dimitrios Tsarapatsanis, lector în drept la Universitatea din Sheffield, a declarat: „Studiul, primul de acest fel, coroborează datele altor studii empirice asupra factorilor deteminanți ai gândirii utilizate în tribunalele superioare. Este nevoie de continuare a acestui tip de studii și de rafinare a datelor, prin examinare sistematică a mai multor date”.
Recomandările noastre
