Guvernul şi reprezentanţii FMI discută mai multe scenarii de creştere a impozitelor şi taxelor, pentru a evita un dezastru în finanţele publice. Nici bugetarii nu scapă de concedieri.

Ultima variantă de majorare a impozitelor este o cotă unică de 20% şi TVA de 24%. Scenariul a fost discutat la Cotroceni, în cadrul întâlnirii pe care preşedintele Traian Băsescu a avut-o ieri cu premierul Emil Boc şi cu miniştrii, spun surse apropiate discuţiilor. Potrivit acestora, experţii guvernului urmau să discute, pe parcursul nopţii, diverse variante de lucru pentru a menţine TVA la nivelul actual de 19%.

O eventuală creştere a TVA ar fi o lovitură pentru toţi românii: toate produsele şi serviciile s-ar scumpi, în condiţiile în care sute de mii de angajaţi şi-au pierdut locurile de muncă, iar restul şi-au văzut tăiate veniturile.

Variantele de creştere a fiscalităţii vor fi însoţite şi de un val de disponibilizări.

FMI îşi amână plecarea

Oficialii Fondului nu mai au încredere că autorităţile române îşi vor îndeplini angajamentele. Atmosfera este tot mai tensionată. Surse oficiale susţin că ministrul finanţelor, Sebastian Vlădescu, vrea să o schimbe pe Graţiela Iordache din funcţia de secretar de stat, potrivit Mediafax.

Nici reprezentanţii Ministerului de Finanţe, nici cei ai Fondului Monetar Internaţional (FMI) nu declară nimic oficial. Astfel, în jurul măsurilor dure pe care le vom suporta domină o mare confuzie. Conform unor surse citate de Mediafax, cota unică şi TVA ar putea scăpa nemodificate, cu anumite condiţii.

„Deficitul poate fi ajustat sub 7% din PIB fără o creştere de taxe dacă sunt luate măsuri drastice de scădere a cheltuielilor bugetare şi a personalului din sectorul public”, susţin sursele citate.

Scenariul menţinerii TVA la 19% pare credibil, având în vedere că BNR este un opozant puternic al majorării acestei taxe. Chiar săptămâna trecută, guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, a declarat că o creştere a taxelor în perioadă de recesiune ar înrăutăţi situaţia.

La rândul său, Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, s-a poziţionat împotriva unei taxe mărite, pe motiv că „majorarea TVA nu ar conduce la o creştere de venituri fără să lase în urmă dureri foarte mari”. Chiar şi Jeffrey Franks, şeful delegaţiei Fondului, a spus că impozitele nu vor creşte în următoarele luni.

În paralel, guvernul caută o formulă de majorare a taxelor locale, pentru a atrage mai mulţi bani la buget. Se pare că ne clarităţile şi lipsa unui acord îi vor face pe cei de la FMI să-şi amâne plecarea până săptămâna viitoare. Misiunea era programată să se încheie mâine.

„Ar fi o mare greşeală să existe totuşi majorarea unor taxe în 2010.“, MIHAI TĂNĂSESCU, reprezentantul României la FMI

PROGNOZĂ

Previziuni sumbre de la Comisia UE

Deficitul bugetar ar ajunge la 8% din produsul intern brut în 2010, dacă guvernul nu ia măsuri suplimentare, se arată în prognoza de primăvară publicată de Comisia Europeană (CE).

Potrivit metodologiei europene, România trebuie să se încadreze în acest an într-un deficit bugetar de 6,4% din PIB. CE a modificat ţinta de inflaţie pentru acest an de la 3,5% la 4,3%, din cauza creşterii accizelor pe tutun şi carburanţi.

Potrivit prognozelor Comisiei, economia noastră va creşte cu 0,8% în 2010 şi deja din al doilea semestru vom observa o îmbunătăţire a condiţiilor economice, datorită revenirii cererii externe şi a investiţiilor străine.

PROIECT DE LEGE

Guvernul ameninţă primăriile cu insolvenţa, dacă nu reduc cheltuielile

Mihaela Radu

Guvernul încearcă să-i determine pe primari să reducă din cheltuieli ameninţându-i cu insolvenţa. Având în vedere că, din 3.227 de primării, peste 2.400 nu pot să-şi plătească personalul propriu din taxele şi impozitele locale, executivul a adoptat un proiect de lege prin care stabileşte condiţiile în care primăriile pot fi declarate în criză financiară sau în insolvenţă.

„Astfel, vor fi declarate în procedură de criză financiară unităţile care nu mai pot plăti datorii mai vechi de 90 de zile, depăşesc 15% din bugetul local anual şi nu plătesc salariile angajaţilor pe aceeaşi perioadă”, a spus ministrul internelor, Vasile Blaga.

Primăria poate ieşi din criza financiară atunci când nu s-au mai evidenţiat cauzele care au dus la intrarea în criză, pe o perioadă de 180 de zile.

Primarii vor fi suspendaţi dacă ignoră procedurile

În insolvenţă vor intra primăriile care nu-şi achită către furnizori datoriile vechi de 120 de zile, depăşesc 50% din bugetul anual şi nu plătesc salariile pe o perioadă mai mare de 120 de zile de la scadenţă.

„În cazul nerespectării de către primar sau preşedintele consiliului judeţean a planului de insolvenţă, administratorul judiciar poate propune suspendarea atribuţiilor acestuia”, a spus Blaga.

Deşi se confruntă cu probleme, unii primari spun că vor „orândui” în aşa fel cifrele să nu intre în astfel de situaţii.

„Primăria Iaşi nu se află în vreuna dintre aceste cazuri, avem datorii neachitate de 30 de zile, de 60 sau de 90 de zile, la câţiva furnizori, dar nu la nivelul ăsta, să fie sume care să depăşească 15% din bugetul anual, le orânduim încât să nu ajungem în situaţii extreme”, susţine Victorel Lupu, directorul economic al instituţiei.

Dacă edilii marilor oraşe au cât de cât speranţe că situaţia nu se va agrava, primarii de comune vor fi nevoiţi să reducă drastic cheltuielile. „Noi stăm bine faţă de alte primării, cea din Vaslui spre exemplu, despre care am auzit că nu mai au bani de salarii încă de acum două luni. În trimestrul trei s-ar putea însă să avem o problemă cu plata asistenţilor personali”, a declarat Fănică Săcăleanu, primarul comunei ieşene Scânteia. (A contribuit Maria Craus)

Citiţi şi: Boc - în deliberări, coaliţia - în aer

ETAPE

Declararea stării de criză financiară

• primarul sau preşedintele consiliului judeţean trebuie ca în cinci zile lucrătoare de la constatarea crizei să convoace consiliul local sau judeţean şi să sesizeze direcţia finanţelor publice;

• consiliul judeţean sau local adoptă o hotărâre privind existenţa crizei şi mandatează ordonatorul principal de credite să elaboreze un plan de redresare;

• ordonatorul principal de credite solicită înregistrarea hotărârii în registrul local pentru situaţii de criză financiară al unităţii administrativ- teritoriale respective;

• prefectul constituie un comitet pentru situaţie de criză, din care fac parte reprezentanţi ai autorităţii locale, ai finanţelor şi ai structurilor asociative respective;

• în termen de 30 de zile de la constatarea situaţiei de criză este obligatoriu să se prezinte un plan de redresare.

PARCURS

Cum se declară insolvenţa

• orice creditor sau grup de creditori, primar sau preşedinte al consiliului judeţean poate iniţia procedura de deschidere a planului de redresare;

• un judecător sindic pronunţă deschiderea procedurii, desemnează administratorul judiciar şi îi stabileşte atribuţiile;

• de la data deschiderii procedurii se suspendă toate acţiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanţelor asupra unităţii administrativ-teritoriale;

• administratorul judiciar trimite o scrisoare către toţi creditorii pentru a spune exact ce plăţi au de primit de la primărie sau CJ;

• pe baza solicitărilor creditorilor va fi stabilit tabelul creanţelor;

• planul de redresare va fi aprobat de tribunal, şi va fi preavizat de către comitetul creditorilor cu votul a două treimi din valoarea creanţelor.