Dând dovadă de multă imaginație, în 1960, italienii au reușit să creeze o atmosferă deosebită. Într-un cadru unic, vestigiile antice ale Templelor lui Caracalla au găzduit probele de gimnastică. Între zidurile Bazilicii lui Maxenţiu, cei 4.500 de spectatori au urmărit cu sufletul la gură întreaga ediție.

În ceea ce privește traseul de maraton de pe Via Appia Antica, proba s-a încheiat noaptea, la lumina torțelor. Astfel, cursa a avut parte de un cadru de poveste, în apropierea Coloseumului, sub Arcul lui Constantin.

Jocurile Olimpice din 1960

Olimpiada de la Roma din 1960 s-au desfășurat în perioada 25 august - 11 septembrie, reprezentând cea de-a 14-a ediție a Jocurilor Olimpice moderne.

Jocurile Olimpice din 1960 au fost primele care au fost acoperite integral de televiziune. La sfârșitul fiecărei zile, înregistrări ale Jocurilor au fost transportate cu avionul la New York și difuzate de rețeaua de televiziune CBS din Statele Unite. Eurovision a oferit transmisiuni televizate în direct în întreaga Europă.

Pentru Jocuri a fost construit un stadion olimpic, care a găzduit ceremoniile de deschidere și de închidere. Mai multe situri antice au fost restaurate și folosite ca locații. Bazilica lui Maxentius a găzduit competiția de lupte. Băile lui Caracalla au găzduit probele de gimnastică, iar maratonul s-a desfășurat de-a lungul Căii Appia și s-a încheiat sub Arcul lui Constantin.

Peste 5.000 de atleți reprezentând 83 de țări au participat la Jocurile de la Roma. Cu toate acestea, competiția de atletism l-a avut ca protagonist pe Abebe Bikila din Etiopi. Acesta, odată cu victoria sa la maraton, a devenit primul african de culoare care a câștigat o medalie olimpică de aur.

Wilma Rudolph a dominat atletismul feminin

Atletismul feminin a fost dominat de sprintera americană Wilma Rudolph, care a câștigat trei medalii de aur. Decatlonul a fost marcat de o luptă strânsă între Rafer Johnson din Statele Unite și Yang Chuan-kwang din Taiwan. Cei doi erau prieteni apropiați, urmând împreună Universitatea California din Los Angeles.

Probele de înot au fost dominate de echipele americane și australiene. Cele două au câștigat toate medaliile de aur, cu excepția uneia. Ingrid Kramer din Germania a câștigat ambele probe feminine de scufundări. Echipa de baschet a SUA a cucerit a cincea medalie de aur consecutivă, iar echipa, care îi avea în componență pe Oscar Robertson, Jerry West, Jerry Lucas și Walt Bellamy, a fost considerată de mulți cea mai bună echipă. Americanul Cassius Clay a câștigat pentru prima dată atenția internațională în calitate de campion la box la categoria grea ușoară. Acesta a devenit mai târziu cunoscut sub numele de Muhamad Ali.

Iolanda Balas a fost o atletă româncă, care a dominat săritura în înălțime la sfârșitul anilor 1950. A câștigat două medalii olimpice de aur în această probă și a stabilit 14 recorduri mondiale. Ea a fost prima femeie care a sărit în înălțime 1,83 metri.

Balas și recordurile la săritura în înălțime

Balas era de origine maghiară din partea tatălui său. Ea s-a apucat de săritura în înălțime la sfârșitul anilor 1940, folosind o variantă a metodei foarfecelor. Ca urmare, a obținut primul dintre cele 19 titluri naționale în 1951. S-a mutat la București în 1953 pentru a se antrena. Astfel, a terminat pe locul al doilea la Campionatele Europene din 1954, sub îndrumarea antrenorului său, Ion Soter, un săritor în înălțime remarcabil. Sportiva s-a căsătorit mai târziu cu antrenorul său, formând o familie. În 1958 a devenit prima femeie care a sărit 1,80 m.

Balas deținea deja recordul mondial feminin la săritura în înălțime, de 1,75 metri, însă a terminat pe locul cinci. Nu avea să mai fie învinsă pentru mai mult de 10 ani, perioadă în care a câștigat 140 de competiții consecutive. Balas a câștigat medalia de aur la Jocurile Olimpice de la Roma din 1960 cu o săritură record olimpic de 1,85 metri. Aceasta a sărit cu 14 cm mai sus decât cele mai apropiate două rivale ale sale, dar sub propriul record mondial de 1,86 metri.

În anul următor, ea a realizat cea mai bună săritură personală, de 1,91 metri, un record care a rămas neîntrecut timp de 10 ani. Balas a câștigat o a doua medalie de aur la Jocurile Olimpice din 1964 de la Tokyo, cu o săritură câștigătoare de 1,90 metri. Șirul său de victorii a continuat până în 1967, când a suferit o accidentare care a dus la o înfrângere.

Românca a fost inclusă în „Hall of Fame”

După ce s-a retras în acel an, Balas s-a căsătorit cu Soter și a devenit profesoară de educație fizică. Ulterior, ea a fost președinte al Federației Române de Atletism. În 2012, Balas s-a numărat printre primii incluși în al IAAF.

Săritura în înălțime a fost ultima probă din cadrul Jocurilor Olimpice din 1912. Săritura în înălțime din alergare a reprezentat o probă olimpică pentru bărbați. Aceasta a fost inclusă în primul program olimpic de atletism feminin în 1928.

Singura cerință formală a săriturii în înălțime este ca decolarea să se facă într-un picior. Multe stiluri au evoluat, inclusiv metoda foarfecă sau metoda estică, în care săritorul trece de bară într-o poziție aproape verticală.