Jens Stoltenberg a subliniat necesitatea ca Alianța să își expună capacitățile nucleare pentru a transmite un mesaj clar către adversarii săi. În acest context, NATO explorează opțiuni pentru a amplasa mai multe arme nucleare în contextul amenințărilor crescute din partea Rusiei și Chinei.

Liderul NATO a dezvăluit că membrii Alianței sunt angajați în consultări active privind relocarea rachetelor din depozite și pregătirea acestora pentru a fi rapid activabile, subliniind necesitatea transparenței ca instrument de descurajare.

Jens Stoltenberg, strategii nucleare împotriva Rusiei și Chinei

„Nu voi intra în detalii operaționale despre câte focoase nucleare ar trebui să fie operaționale și care ar trebui să fie stocate, dar trebuie să ne consultăm cu privire la aceste aspecte. Este exact ceea ce facem”, a declarat secretarul general al NATO.

Într-un interviu pentru The Telegraph, Jens Stoltenberg a subliniat gravitatea amenințării din partea Chinei. Totodată, el a exprimat încrederea că un guvern laburist va sprijini ferm NATO și a apărat decizia recentă de a furniza arme către Ucraina, o mișcare care ar fi fost contestată în timpul administrației lui Trump.

Totodată, acesta a apreciat în mod deschis pe cei 32 de aliați pentru contribuția lor la securitate, inclusiv pe Olanda, care a investit în avioane de luptă cu capacitate dublă pentru arme nucleare americane.

Jens Stoltenberg a subliniat importanța transparenței în strategia nucleară a NATO, pregătind alianța pentru ceea ce el a descris drept o lume tot mai periculoasă.

„Transparența ajută la comunicarea directă a mesajului că noi, desigur, suntem o alianță nucleară. Obiectivul NATO este, desigur, o lume fără arme nucleare, dar atâta timp cât există arme nucleare, vom rămâne o alianță nucleară, deoarece o lume în care Rusia, China și Coreea de Nord au arme nucleare, iar NATO nu are, este o lume mai periculoasă”, a spus șeful NATO.

NATO, în fața a doi potențiali adversari cu putere nucleară

Jens Stoltenberg a mai avertizat că într-un viitor nu foarte îndepărtat, NATO ar putea confrunta doi potențiali adversari cu putere nucleară: China și Rusia. Acest lucru ar avea consecințe importante pentru securitatea mondială.

Detaliile precise despre numărul de arme nucleare operaționale sunt clasificate, însă estimările indică faptul că Marea Britanie deține aproximativ 40 din cele 225 de arme nucleare pe care le desfășoară în mod obișnuit.

Statele Unite ale Americii dețin aproximativ 1.700 din totalul de 3.700 de arme nucleare.

„SUA își modernizează bombele gravitaționale pentru focoasele nucleare pe care le au în Europa, iar aliații europeni modernizează avioanele care vor fi dedicate misiunii nucleare a NATO.

Apoi, bineînțeles, aveți Regatul Unit, care este special, deoarece Regatul Unit are propriile arme nucleare”, a insistat Jens Stoltenberg.

Mai multe țări și-au mărit cheltuielile pentru apărare

De-a lungul timpului, NATO a depus eforturi pentru a încuraja majoritatea aliaților săi să atingă pragul minim de două procente din PIB pentru cheltuielile de apărare.

Jens Stoltenberg anticipează că peste 20 de țări vor atinge acum acest obiectiv când vor fi publicate cifrele actualizate înainte de summitul NATO din următoarea lună de la Washington.

„Realitatea este că am redus cu toții cheltuielile pentru apărare atunci când tensiunile au scăzut după încheierea Războiului Rece. Iar acum trebuie să creștem apărarea atunci când tensiunile cresc din nou.

Am fost prim-ministru timp de zece ani, știu că este greu să găsești bani pentru apărare, deoarece majoritatea politicienilor preferă întotdeauna să cheltuiască bani pentru sănătate, pentru educație, infrastructură și alte sarcini importante”, a mai explicat Jens Stoltenberg în interviul pentru The Telegraph.