Subterfugiile legislative, nepăsarea administratorilor sau retrocedarea terenurilor a permis ca multe dintre bazele sportive din perioada comunistă să fie abandonate sau demolate, pentru a face loc unor proiecte imobiliare.

Deși legea spunea foarte clar că nu se pot demola și desființa baze sportive, fără să fie înlocuite cu altele – ele au fost distruse, în locul lor fiind construite cluburi, supermarketuri sau terase. Mail mult, starea bazelor sportive care au rezistat în timp este, în cele mai multe situaţii,  sub un nivel acceptabil raportat la nivelul de civilizaţie contemporană. 

Echipa de auditori a Curții de Conturi a României verificat modul în care Autoritatatea Națională de Sport și Tineret şi-a exercitat atribuţiile referitoare la bazele sportive și a întocmit un raport. Ei au constat că: subterfugiile legislative, nepăsarea administratorilor sau retrocedarea terenurilor a permis ca bazele sportive din perioada comunistă să fie abandonate sau demolate pentru a face loc unor proiecte imobiliare. Multe au fost puse la pământ la limita legii:

Baza sportivă Policolor, care a aparţinut înainte de 1989  Întreprinderii de lacuri şi vopsele, a fost demolată, pe locul ei construindu-se un hipermarket; -

Baza sportivă Laromet a fost cumpărată de consorţiul AFI odată cu fosta întreprindere de stat Laromet. Deşi, iniţial, constructorul susţinea faptul că pe terenul cumpărat se va construi un hipermarket fără a afecta cele două terenuri de fotbal, în cursul anului 2012, demolările efectuate pe terenul respectiv au vizat şi tribuna oficială a terenului, vestiarele şi o popicărie care exista pe baza respectivă. Demolările s-au realizat în condiţiile în care  constructorul a obţinut avizele de demolare care au fost eliberate pentru întreaga suprafaţă, inclusiv tribuna oficială, vestiarele şi popicăria.

Baza sportivă Keoke (fosta Chefalul), unde se aflau 11 terenuri de fotbal, a fost cumpărată, fiind construit un complex rezidenţial, în baza autorizaţiilor emise de Primăria Sectorului 2;

Ștrandul Străuleşti, aflat iniţial în administrarea Companiei de Turism pentru Tineret, a fost preluată de SC BTT SA, conform Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale. După privatizarea societăţii, aproape jumătate din suprafaţă a fost vândută către SC  Agrement Serv SRL, în prezent accesul în bază fiind interzis.  Pe terenul respectiv se aflau vestiare, bazine de înot, teren de baschet, handbal, duşuri, un ponton, staţie de pompare;

Baza Sportivă Spartac, al cărui proprietar  a fost Clubul Sportiv Spartac, a fost demolată după anul 2000, anunţându-se construcţia unui mall. Construcţia nu a fost începută nici până în prezent, terenul fiind părăsit de mai mulţi ani, motivul neînceperii lucrărilor este că, nici după multe procese deschise cu privire la terenul fostei baze sportive nu a fost clarificat dreptul de proprietate asupra acestuia;

 Stadionul „Turn”, din vecinătatea Bazei Electroaparataj, cuprinde mai multe terenuri de fotbal, care se prezintă într-o stare inferioară celei normale de practicare a fotbalului, dar este deschis publicului şi, ocazional, diverse cluburi sportive desfăşoară antrenamente. 

Starea deplorabilă a bazelor care au supraviețuit

Totodată, aşa cum observăm cu toţii, atunci când ne dorim să petrecem câteva ore într-o bază sportivă  practicând un sport, starea bazelor sportive care au rezistat în timp este, în cele mai multe situaţii, sub un nivel inacceptabil raportat la nivelul de civilizaţie contemporană. Altfel spus, clădirile prezintă avarii provocate de cutremure sau de alţi factori, imobilele cu destinaţie de vestiare sau/şi duşuri prezintă stări avansate de igrasie, terenurile de fotbal sunt năpădite de buruieni, astfel că practic desfăşurarea normală a antrenamentelor sau a competiţiilor sportive nu este posibilă. 

Cum s-a retrocedat și cumpărat baza înapoi la supra-preț

În perioada auditată de inspectorii Curții de Conturi au existat două situaţii de retrocedare a unor terenuri care făceau parte dintr-o bază sportivă şi care ulterior au fost răscumpărate de ANST:   Complexul Sportiv Naţional Poiana Braşov și Clubul Sportiv Olimpia – Bucureşti.

În primul caz, acțiunea de vânzare - cumpărare a terenului din cadrul complexului s-a materializat în contractul încheiat în anul 2011 între Complexul Sportiv Naţional Poiana Braşov (în calitate de cumpărător) şi persoanele fizice care au făcut dovada în instanţă a dreptului de proprietate asupra terenurilor. Suprafaţa totală a terenurilor care au făcut obiectul tranzacţiei a fost de 22.483 mp, preţul vânzării fiind de 2.697.960 euro (respectiv 11.640.618 lei).

Legat de Clubul Sportiv Olimpia – Bucureşti,  Clubul Sportiv Olimpia a fost chemat în judecată de către trei persoane fizice care solicitau obligarea Clubului la soluţionarea notificărilor formulate în baza Legii nr.10/2001, cu privire la restituirea terenului în suprafaţă de 11.880 mp situat în Calea Vitan nr. 172 – 204, sector 3, Bucureşti. Deşi acţiunea în justiţie nu fusese finalizată iar terenul nu era încă retrocedat în natură sau stabilite măsuri reparatorii prin echivalent ca urmare a utilităţii publice şi a construcţiilor realizate pe acesta, prin adresa Cabinet Ministru nr. 12424/20.05.2010 transmisă ANST, ministrul MECTS a comunicat posibilităţile de achiziţionare a terenului în suprafaţă de 11.880 mp, ca fiind: actualizarea expertizei tehnice în funcţie de preţurile din anul 2010, - negocierea preţului de către o comisie de negociere numită prin ordin al preşedintelui ANST.

În perioada imediat următoare, o comisie internă de analiză constituită din reprezentanţi ANST a întocmit Procesul Verbal nr. 984/25.11.2010 care prevede restituirea în natură a terenului în suprafaţă de 11.880 mp din imobilul situat în Bucureşti, Calea Vitan nr. 172 – 204, sector 3, fără a se analiza utilitatea publică, precum şi construcţiile existente şi edificate pe terenul în cauză, aşa cum prevede art. 10, alin (2) din Legea nr. 10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. O zi mai târziu, a fost emis Ordinul Preşedintelui ANST nr. 2123/26.11.2010, în care, la art.1 se menţionează: „Se restituie în natură imobilul – teren intravilan în suprafaţă de 11.880 mp,…”. Ulterior, la un interval de 3 zile, directorul Clubului Sportiv Olimpia Bucureşti a întocmit Referatul de Oportunitate nr. 7844/29.11.2010, prin care a solicitat alocarea sumei de 24.085.975,32 lei pentru achiziţionarea terenului retrocedat în natură, justificând utilitatea publică a acestuia pentru activitatea sportivă.

 Totodată, prin Referatul de Oportunitate nr.447/02.12.2010, directorul Direcţiei Generale pentru Sport din cadrul ANST, a solicitat aprobarea achiziţionării terenului restituit, referat ce a fost aprobat de către preşedintele ANST şi de către ministrul MECTS de la acea vreme. În acest context, Comisia de negociere constituită în baza Ordinului Preşedintelui ANST nr. 2290/09.12.2010, a finalizat negocieriea la preţul de 385 euro/mp, astfel că prin Nota nr. 4892/15.12.2010 întocmită de preşedintele ANST, ministrul MECTS a aprobat valoarea negociată şi demararea procedurilor legale în vederea încheierii antecontractului de vânzare – cumpărare. Deşi titular al dreptului de administrare al terenului era ANST, Contractul de promisiune bilaterală de vânzare – cumpărare nr. 8322/16.12.2010 a fost încheiat de CS Olimpia. Totodată, contractul menţionat a fost încheiat fără a respecta Ordinul ANST nr. 2123/26.11.2010, art. 4, care prevede faptul că punerea în posesie se va face după îndeplinirea formalităţilor de publicitate imobiliară, acestea căzând în sarcina beneficiarului restituirii, conform art. 5 din Legea nr. 10/2001. entelor astfel întocmite către MECTS, şi - achiziţionarea terenului să se facă numai pe bază de Hotărâre a Guvernului.

Inspectorii Curții de Conturi: S-a sesizat Parchetul

“Având în vedere că:  - terenul retrocedat în natură era şi este de utilitate publică pentru activitatea sportivă, fapt confirmat şi de adresele înaintate ordonatorului superior de credite cu privire la achiziţionarea acestuia,  - preţul terenului în zonă era de aproximativ 250 euro/mp, faţă de preţul final al achiziţiei de 385 euro/mp,  - rapiditatea cu care a fost întocmită documentaţia de aprobare şi achiziţionare, fără a se respecta legislaţia în vigoare şi condiţiile stabilite de către ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului,  se poate suspecta un interes în încheierea acestei tranzacţii, drept pentru care ANST a sesizat organele abilitate, respectiv: Cabinetul Prim – Ministrului, Inspectoratul General al Poliţiei Române – Direcţia de Investigare a Fraudelor, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, se arată în concoluziile Raportuluin Curţii de Conturi.

Trebuie menţionat faptul că anterior efectuării plăţii sumei de 11.640.618 lei (reprezentând contravaloare teren din cadrul bazei CSN Poiana Braşov) şi a sumei de 24.085.975,32 lei (reprezentând contravaloarea terenului din cadrul bazei sportive a Clubului Olimpia) nu a fost dispusă efectuarea unor analize care să dea ordonatorului de credite asigurarea că rezultatele obţinute prin cumpărarea terenului sunt corespunzătoare resurselor, au mai explicat inspectorii CC.