Departamentul de Luptă Anti-Fraudă (DLAF), instituţia care verifică fraudele cu fonduri europene, a identificat suspiciuni în 556 de proiecte în valoare totală de 1,3 miliarde de euro
Potrivit unui document prezentat, ieri, de către DLAF, impactul financiar al „neregulilor” este de 231,7 milioane de euro. Din 529 de acţiuni finalizate cu „suspiciune de fraudă”, DNA a întocmit 109 rechizitorii şi două acorduri de recunoaştere a vinovăţiei. Totuşi, secretarul de stat care conduce DLAF, Marius Vartic, el însuşi fost procuror DNA, nu a putut spune, ieri, câte din rechizitoriile procurorilor anticorupţie s-au finalizat cu condamnări şi care este prejudiciul recuperat. „N-am vrut să fie un material festiv”, a explicat Vartic. Alte peste 300 de controale ale DLAF sunt în lucru la DNA.
Cifrele au fost prezentate cu ocazia vizitei în România a directorului general al Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), Giovanni Kessler.
Îngrijorat de cei care par oneşti
„Faptul că sunt investigații multe în România arată că avem o cooperare bună. Sunt mai îngrijorat de statele membre unde nu avem raportări de fraude sau investigații, pentru că ar putea fi semnul insuficientei conștientizări sau a insuficientei capacități de detectare a fraude”, a spus Kessler. La insistenţa presei, el a prezentat un caz de fraudă transfrontalieră, depistat de DLAF-ul românesc: un consultant care nu este român, dar care a lucrat pentru un proiect major de sănătate în țara noastră, ar fi cerut mită de la cei care ar fi trebuit să contracteze respectivul proiect major. El ar fi cerut 5% din valoarea contractelor, a relatat Kessler, care însă nu a oferit alte elemente. „Nu dau date şi clasamente. Dau mesaje”, a spus italianul care conduce OLAF. Kessler a temperat şi statisticile care arătau că, în 2015, România era pe primul loc în ceea ce priveşte investigaţiile închise – 45, faţă de doar 19 în Bulgaria şi 17 în Ungaria. „Aceste numere sunt umflate, pentru că anul trecut am încheiat investigațiile pe fondurile SAPARD, din perioada de preaderare. Sunt proiecte cu mulţi beneficiari și un caz s-a transformat în 20. Numărul este mare, semnificația este mică și cazurile sunt foarte vechi”, a explicat şeful OLAF.
Nemulțumit de IT
Şeful DLAF, procurorul Vartic, a izbucnit împotriva sistemelor IT din instituţiile de stat, dar după ce presa a încercat să afle dacă suspectează fraude în achiziţii el a încercat să abandoneze subiectul. „Am simţit ce înseamnă o infrastructură IT care nu corespunde cerinţelor pieţei (...) În ceea ce priveşte statisticile, este o pâine bună de mâncat”, a spus Vartic. Ulterior, el a închis discuţiile cu presa, spunând că are un alt program şi a refuzat să spună dacă investigaţia Corpului de Control al Guvernului referitoare la achiziţiile din IT a ajuns şi la DLAF. Vartic conduce DLAF din iulie 2016.
Recomandările noastre
