Jackson, megastar şi după moarte

Adam Popescu
27 iunie 2009, 18:10

Inima superstarului recunoscut unanim ca „Regele muzicii pop” s-a oprit sub apăsarea medicamentelor şi a stresului provocat de pregătirea revenirii pe scenă.Michael Jackson a murit joi după-amiază, după ce a suferit un stop cardiac în reşedinţa sa din cartierul Holmby Hills, Los Angeles. Artistul supranumit „Regele muzicii pop” avea cincizeci de ani.

Ştirea a devenit, imediat, „o bombă”, a blocat motoare de căutare pe internet care nu mai clacaseră până acum şi a provocat emoţie la scară planetară. Mai exact, i-a făcut pe milioane de oameni de pe toate continentele, de toate vârstele, religiile, averile şi rasele, să plângă, cum puţini muritori au reuşit înainte.

Rămân în urma lui recorduri greu de egalat în industria muzicii, engimele de care acest geniu singur şi strident s-a înconjurat, trei copii orfani şi cincizeci de concerte pe care nu le va mai susţine niciodată. Anunţase că vor fi ultimele.

EVZ vă propune o incursiune prin viaţa celui care a fost cel mai controversat şi mai adulat artist al ultimilor decenii. Nu am omis nimic: de la mitul lui Peter Pan, în care a trăit, la operaţiile estetice care l-au desfigurat. De la acuzaţiile de pedofilie la showurile pe care Michael le-a susţinut într-un Bucureşti frenetic şi naiv, în 1992 şi 1996.

Premierul slovac Robert Fico a ieșit din operație, după mai bine de trei ore

Gabriela Firea, promisiuni pentru bucureșteni. Sprijin pentru cuplurile infertile

Ne puteți urmări și pe Google News

În România, Michael Jackson a fost un idol pentru generaţia care a tânjit la spectacolul de dincolo de Cortina de Fier, sfidând comunismul cu discuri de vinil copiate pe ascuns. Şi a continuat să fie răspunsul la întrebarea „Care este cântăreţul preferat?” şi pentru generaţia care a crescut cu oracole şi „Ţestoasele Ninja”, cu mult înainte să existe Facebook şi Twitter. Mărturie stau posterele prăfuite, abandonate prin sertare, lângă câteva benzi desenate. Odată cu Michael Jackson, le-au murit copilăria şi adolescenţa. S-au trezit mai mari şi mai singuri. Şi au plâns.

PRIMA IPOTEZĂ

Stop cardiac după exces de calmante

Starul pop Michael Jackson, în vârstă de 50 de ani, a încetat din viaţă în noaptea de joi spre vineri, în urma unui stop cardiac. Potrivit presei internaţionale, cântăreţul a fost spitalizat joi, la amiază, în Los Angeles.

Primele apeluri către ambulanţă au fost făcute în jurul orei 12.30 (ora locală - n.r.), chiar din casa din Holmby Hills (Los Angeles) a artistului, pe care o închiriase cu ceva vreme în urmă în vederea pregătirii pentru concertele pe care urma să le susţină pe O2 Arena din Londra, începând cu luna iulie. Decesul, pronunţat la 14.26 Moartea artistului pop a fost pronunţată în jurul orei 14.26, după îndelungate şi zadarnice eforturi ale doctorilor de a-l resuscita. Medicul personal al artistului a încercat să-l readucă la viaţă înainte de sosirea paramedicilor, care au luptat timp de 40 de minute, dar, din păcate, fără rezultat.

Artistul nu mai respira în momentul în care a sosit echipa de salvare. Medicii i-au făcut masaj cardiac şi i-au administrat oxigen, intervenţii realizate în drum spre Centrul Medical „Ronald Reagan” al Universităţii California, care se află la câteva minute de casa în care locuia cântăreţul. Însă Michael nu şi-a recăpătat pulsul, în ciuda eforturilor, de mai bine de o oră, ale personalului medical.

Deocamdată nu se ştiu cu certitudine cauzele decesului, însă se presupune că dependenţa de pastile i-ar fi curmat viaţa. Membrii familiei au fost alături de Michael până în ultima lui clipă de viaţă.

Potrivit publicaţiei „Daily Mail”, apropiaţi ai starului susţin că avea dureri puternice de spate şi lua mai multe tipuri de pastile, printre care Demerol, care este similar cu morfina. „Avea dureri puternice de spate şi de aceea lua calmante. Este evident că medicamentele i-au luat viaţa, însă sunt aşteptate rezultatele autopsiei”. Pastilele, primul „suspect” Avocatul megastarului, Brian Oxman, care a declarat că lucrează pentru Michael de 20 de ani, a mărturisit că acesta lua pastile „de ceva vreme”. Autopsia urma să aibă loc ieri-dimineaţă, însă nu va fi suficientă pentru stabilirea cauzelor exacte ale morţii, au spus re - pre zentanţii clinicii, precizând că vor avea nevoie şi de alte investigaţii.

Mama a ajuns prima la spital

Una dintre sursele apropiate familiei Jackson a povestit pe scurt ce s-a întâmplat înainte ca starul american să înceteze din viaţă: „Imediat după ce a luat o pastilă de Demerol el a început să respire din ce în ce mai greu, până respiraţia i s-a oprit. Membrii din stafful său au început să-i facă respiraţie gură la gură, şi o ambulanţă a ajuns la casa artistului în mai puţin de opt minute, însă l-au găsit fără puls. Au încercat să-l resusciteze, apoi l-au dus la spital. Când am ajuns la spital s-a început resuscitarea prin electro şocuri, tuburi de oxigen şi alte măsuri de salvare a vieţii. Însă toate au fost în zadar”.

Mama lui Michael Jackson, Katherine, a ajuns la clinică încă din primele minute după sosirea acestuia. De asemenea, La-Toya Jackson, una dintre cele trei surori ale lui Michael, a fost prezentă atunci când medicii au pronunţat oficial decesul megastarului.

DECLINUL UNUI STAR

Dependent de morfină şi de asistenţi

Florentina Ciuverca În ultimii ani, Michael Jackson se obişnuise atât de mult cu asistenţii şi bodyguarzii, încât a recunoscut la un moment dat, scrie „The New York Times”, că începea să tremure dacă era nevoit să deschidă singur o uşă. El însuşi s-a comparat cu un „hemofilic care nu-şi permite să se zgârie”. Îşi menţinea cu greu echilibrul, purta o mască pe faţa aproape desfigurată din cauza operaţiilor estetice şi era dependent de medicamente. În mai anul acesta, medicii descoperiseră celule canceroase pe pielea din partea su perioară a corpului său. Era punctul terminus al unui declin fizic, declanşat încă din anii ‚80, în plină epocă de glorie.

MASCĂ. Faţa megastarului, desfigurată de multiplele operaţii Foto: Reuters

Complexat de culoarea pielii sale şi de forma nasului, Michael Jackson a suferit nenumărate operaţii estetice care, în final, l-au transformat într-un subiect de bancuri morbide. Diagnosticat cu lupus şi vitiligo la mijlocul anilor ’80, starul a devenit extrem de sensibil la lumina solară şi a început un tratament care avea să dureze ani în şir.

Între timp, forma feţei sale, în special cea a nasului, se schimbase semnificativ. Apropiaţii săi povesteau, la vremea aceea, că Jackson devenise obsedat de greutatea sa şi că avea dificultăţi în a-şi menţine echilibrul, iar medicii au speculat că suferea de anorexie pe bază nervoasă. În aceeaşi perioadă, în timp ce filma o reclamă pentru Pepsi, a suferit un accident în urma căruia i s-a fisurat o vertebră, motiv pentru care a avut dureri până la sfârşitul vieţii. Procesele i-au grăbit moartea

Acuzaţiile de pedofilie din 1993 au fost lovitura de graţie pentru starea lui psihică. Procesul cu minorul Jordan Chandler şi mediatizarea excesivă l-au făcut dependent de medicamente precum Valium şi Xanax.

Starea de sănătate i s-a înrăutăţit atât de mult, încât şi-a anulat câteva concerte din „Dangerous World Tour” pentru a fi internat la dezintoxicare.

La una dintre înfăţişările la judecător, martorii au declarat că era incoerent şi incapabil să se ţină pe picioare. În 1995, în urma unui atac de panică suferit în timpul unei emisiuni televizate, a fost dus de urgenţă la spital. Din 2004, când s-au derulat celelalte procese privind presupusele sale abuzuri sexuale, devenise dependent de morfină, lucru care i-a afectat grav inima şi sistemul imunitar. Starul n-a su pra vieţuit ultimei sale tentative de „re suscitare” - seria de 50 de concerte de la Londra.

ULTIMA CORTINĂ

Un show ce n-a mai fost să fie

Nimeni nu se aştepta ca Michael Jackson să moară. Mai ales acum, când mai era puţin până să înceapă un nou turneu, „This is it!”, aşteptat cu sufletul la gură de fani şi, din curiozitate, de cei dispuşi să plătească doar pentru a vedea dacă Jacko mai poate cânta. Biletele s-au epuizat rapid. Michael stabilise un nou record: 11 bilete vândute pe secundă, mai exact peste 1 milion în câteva ore. Plănuise 50 de concerte, la arena O2, din Londra, ce aveau să se întindă din 13 iulie până în primăvară.

Ar fi trebuit să repete deja câteva luni, însă presa a relatat că nu mai făcea faţă, ca în trecut, la dans şi la cântat pe scenă. Sau că lipsea deseori de la repetiţii. „This is it!” începuse, de fapt, ca o idee mai simplă: Jacko nu ar fi dorit iniţial mai mult de zece show-uri, speriat de faptul că nu le-ar face faţă, însă, în urma negocierilor, s-a ajuns la 50. Ar fi cântat 16 dintre melodiile care l-au consacrat, potrivit unei „liste secrete”, publicată de „Daily Mirror”. Nu lipseau „Billie Jean”, „Smooth Criminal” sau „Thriller”. (Andrei Udişteanu) EMOŢII

O lume întreagă îl plânge pe Michael

Moartea regelui pop a îndurerat un întreg mapamond, lideri politici, vedete şi oameni simpli deopotrivă. Mii de fani s-au strâns în faţa centrului medical din Los Angeles unde artistul fusese internat joi, în timp ce admiratorii s-au adunat în pieţele centrale din New York, Berlin sau Hog Kong, au aprins lumânări şi au depus flori lângă pozele înfăţişându-l pe Michael Jackson.

Mass-media a acordat spaţii ample tristului eveniment, rememorând viaţa şi momentele de glorie ale artistului şi comparând reacţia lumii întregi cu cea suscitată de moartea Prinţesei Diana „Nu mă mai pot opri din plâns. Lumea l-a pierdut pe unul dintre marii săi oameni, dar muzica lui va dăinui întotdeauna”, a declarat Madonna.

Tarak Ben Ammar, prieten şi fost impresar al vedetei, i-a găsit vinovaţi de moartea regelui pop pe medicii „şarlatani” şi „criminali”, care au profitat de faptul că acesta era „ipohondru” şi „l-au îndopat cu medicamente”, scrie AFP. El a respins însă speculaţiile potrivit cărora fosta vedetă s-ar fi drogat. Quincy Jones, producătorul care l-a transformat pe Michael Jackson într-o vedetă de talie mondială după lansarea, în anii ‚80, a albumului „Thriller”, s-a declarat bulversat de dispariţia artistului.

Lisa-Marie Presley, fosta soţie a lui Michael, a declarat că nu are cuvinte pentru a descrie „pierderea uriaşă” pe care a suferit-o lumea muzicală internaţională. Sora starului, Janet Jackson, „devastată de pierderea fratelui său”, s-a deplasat în California pentru a se alătura familiei în momentele grele.

BUCUREŞTI

Onoruri şi lumânări la Ambasada SUA

Fanii lui Michael Jackson şi-au dat întâlnire, anunţându-se unul pe altul fie prin e-sms, fie prin reţelele de socializare pe internet, ieri, în faţa Ambasadei Americii din Bucureşti, pentru a-i aduce un ultim omagiu idolului lor, Michael Jackson. Cu toate că astfel de momente sunt organizate de Ambasada SUA numai în cazul deceselor înalţilor demnitari a - me ricani, instuţia a decis să-l comemoreze pe „Regele muzicii pop”.

„Astfel de momente au fost organizate la decesele unor foşti preşedinţi americani. Se deschide cartea de condoleanţe, se coboară steagul în bernă”, au spus reprezentanţii ambasadei.

DOLIU. Fanii bucureşteni au improvizat un altar în memoria artistului în faţa reprezentanţei diplomatice americane Foto: Reuters

Şi posturile de radio şi televiziune îl comemorează pe marele artist. Astfel, Europa FM îi dedică lui Michael Jackson un weekend special. Postul MTV îl comemorează pe starul american, cu două zile speciale, sub sloganul „M is for Michael”. De asemenea, MTV va pot transmite întreaga poveste a legendei pop, dar şi toate videoclipurile celebrului artist.

La rândul lor, organizatorii B’Estfest au decis să-i dedice o seară specială lui Michael Jackson în cadrul festivalului. Vineri, 3 iulie, în Alto Arena, după ora 23.00, unul dintre cele două canale ale Silent Disco va fi dedicat integral artistului, într-un maraton muzical al hiturilor sale.

VIZITELE DIN ROMÂNIA

Michael Jackson a susţinut două concerte cu casa închisă într-un Bucureşti, frenetic şi naiv, în toamna anilor electorali 1992 şi 1996

Andrei Crăciun

Era 1992, parcă într-o altă viaţă, cei mai mulţi aveam televizoare alb-negru, cupurici, când Michael Jackson a venit prima oară la Bucureşti. Era cel dintâi superstar mondial care ne vizita ţara, şi a rămas multă vreme singurul. Michael era încă tânăr şi strălucitor, România - încă euforică şi confuză. Concertul lui Jackson (parte a turneului mondial de promovare a albumului „Dangerous”) marca o despărţire de „cântările României” şi muzica propagandistică a Epocii de Aur. Michael Jackson a aterizat din Occidentul încă fascinant într-o lume care se sfâşia politic, mai exact, între cele două tururi de scrutin ale alegerilor prezidenţiale.

Într-o seară de octombrie, la Bucureşti, Michael Jackson a adus în acelaşi loc Puterea şi Opoziţia vremii, care, formal, se urau de moarte. Din tribunele fostului „23 August” n-au lipsit nici Emil Constantinescu, nici Ion Iliescu, nici Theodor Stolojan, nici Petre Roman, nici Adrian Năstase, nici Radu Câmpeanu, nici un tânăr în ascensiune care se numea Radu Berceanu.

„Evenimentul zilei” scria că s-a făcut speculă cu bilete şi la tribuna oficială şi că, vizibil tulburat, Ion Iliescu s-a „recules” singur sub un copac, probabil salcâm. Tot EVZ consemna că şi Patriarhul Teoctist îl îndrăgea pe Michael şi s-a rugat public pentru sănătatea lui. Michael Jackson avea România la picioare. Concertul de la Bucureşti, organizat de Marcel Avram, a fost un succes colosal.

BUCUREŞTI, 1992. Michael Jackson, în costumaţia de scenă cu care a electrizat publicul român Foto: EVZ

Michael şi Emil

Inspirat de zecile de mii de fani strânşi pe „Naţional”, „King of Pop” a cântat şi a dansat perfect. Pe forumurile unde au naufragiat fanii lui Michael, după ce fancluburile au devenit istorie, concertul „Bucureşti. Dangerous 1992” e menţionat ca una dintre cele mai bune prestaţii ale megastarului din toate timpurile.

Lupta politică intestină peste care a nimerit Jackson s-a simţit şi pe stadion. Pe lângă „I love you, Michael!”, românii au scandat şi „Emil!” şi au huiduit când organizatorii i-au mulţumit domnului Ion Iliescu „pentru condiţiile create”. Pentru totdeauna apariţia lui Michael Jackson, coborât parcă din viitor, va rămâne legată de isteria fanilor şi a fanelor care au vărsat lacrimi grele la despărţire. „A plecat şi nu mai vine!” a fost la fel de răsunător în istoria postdecembristă ca „Bună seara, România, bună seara Bucureşti!”. Michael însă a revenit, patru ani mai târziu. Stadionul „Naţional” s-a umplut din nou. Era 14 septembrie 1996, Iliescu şi Emil încă se luptau pentru putere, românii îşi luaseră televizoare color şi se uitau la tranziţie.

Au trecut 13 ani, iar ieri-dimineaţă, ne-am trezit aflând că Michael a plecat din nou. Şi că, de data asta, nu mai există drum de întoarcere.

AMINTIRI

Iliescu: îi plăcea comunicarea directă cu copiii

În urmă cu 17 ani l-a plimbat pe Michael Jackson, prin Bucureşti, ca pe un trofeu electoral. Acum, Ion Iliescu îl face un simbol al transformărilor din România de la începutul anilor ,90. Mai mult, fostul preşedinte îi creionează un profil psihologic regelui pop, remarcându-i „inocenţa specifică copilăriei”. „Trăsăturile lui de caracter - om foarte simplu, foarte deschis, nesofisticat, cu o anumită inocenţă specifică – le-am simţit şi în contactul acesta cu lumea copilăriei, cu copiii. S-a simţit extraordinar de bine şi se vedea că îi place această comunicare directă cu copiii şi căldura cu care copiii l-au întâmpinat”, sunt concluziile pe care le-a tras Iliescu după ce l-a însoţit, în 1992, pe megastar la un orfelinat din Bucureşti.

Fostul preşedinte a precizat că momentul venirii lui Michael Jackson în România, la trei ani de la Revoluţie, respectiv „la începutul tansformărilor profunde care au schimbat viaţa societăţii româneşti”, a reprezentat „un veritabil eveniment”, apreciat de toţi românii. “Din păcate, s-a stins devreme, şi la asta a contribuit şi viaţa dusă în ultimii 10-15 ani, care pentru el nu a fost uşoară. Este păcat că s-a pierdut un om de talentul pe care l-a avut Michael Jackson. Rămâne în memoria tuturor ca o figură, ca un moment în evoluţia acestei lumi”, a conchis Iliescu.

ATENŢIE. Megastarul a fost primit de Ion Iliescu la Cotroceni

CARIERĂ Regele Grammy

Superstarul a strâns, de-a lungul carierei sale solo, 13 premii Grammy şi a avut tot atâtea single- uri care au ajuns pe locul întâi în topuri, mai multe decât orice alt muzician. Palmaresul său este impresionant. Michael Jackson este printre puţinii artişti care au fost înscrişi în „Rock and Roll Hall of Fame” nu o dată, ci de două ori: o dată când făcea parte din Jackson 5, şi a doua oară ca artist solo. Cariera şi-a început-o alături de fraţii săi, în 1962, în trupa Jackson 5. Debutul solo l-a avut în 1972, cu albumul “Got To Be There”.

Avea să devină însă star internaţional în 1979, cu discul „Off the Wall”, vândut în 19 milioane de copii pe tot globul. Vârful gloriei l-a atins trei ani mai târziu, în 1982, cu lansarea lui „Thriller”, un album care s-a vândut în peste 50 de milioane de exemplare, record absolut până astăzi. De asemenea, single- ul „Thriller” a dat tonul în lumea videoclipurilor. Fil mu leţul cu vârcolaci dansând este şi astăzi numit cel mai bun al tuturor timpurilor, după topurile VH1.

Dincolo de muzică, Michael a inventat stiluri noi de dans, cel mai cunoscut fiind celebrul Moonwalk, „mersul pe Lună”, cu spatele. După 1991, odată cu lansarea discului „Dangerous”, vânzările-record au început treptat să scadă. Era deja epoca grunge-ului, a hip-hopului, stilul sclipitor al anilor ’80 fiind în scurt timp depăşit. O schimbare pe care Michael n-a părut s-o înţeleagă: până la ultimul său album din 2001, „Invincible”, după cum scriu şi editorii pres tigioasei reviste de muzică „Rolling Stone”, opera lui devenise deja un act al trecutului, presa fiind mai degrabă interesată de ciudăţeniile din viaţa sa privată. (Andrei Udişteanu) UN DESTIN PARADOXAL Viaţa în Neverland şi infernul de afară

Florentina Ciuverca

Viaţa lui Michael Jackson, suficient de bizară încât să suscite pasiuni şi speculaţii la fel de bizare, a suferit de cel puţin două paradoxuri. Primul are legătură cu una dintre excentricităţile sale: Neverland. Copil precoce, micul adult cu o voce la fel de frumoasă pe cât de precise îi erau mişcările de dans, s-a întors la maturitate înspre partea pierdută a vieţii lui, copilăria. Neverland, vila sa imensă din California (vândută în 2008, din cauza datoriilor), un paradis al copiilor, ar fi trebuit să suplinească feeria de care nu avusese parte în primii ani ai vieţii sale.

La puţin timp după ce s-a născut, pe 29 august 1958, în Gary, Indiana, mama sa avea să constate puţin suspicioasă că „băiatul ăsta are ceva special”. „Nu cred în reîncarnare, dar ştii cum se mişcă în general copiii, necoordonat? El nu s-a mişcat niciodată aşa. Când dansa, ziceai că e un om mare!”, povestea cândva, citată de „L.A. Times”. Prin urmare, al şaptelea copil din nouă - Rebbie, Jackie, Tito, Jermaine, La-Toya, Marlon, Randy şi Janet - a devenit micul star al grupului Jackson 5. Avea doar 11 ani.

Ovaţii şi bătăi Între viaţa pe scenă şi cea din spatele ei se adâncea însă o prăpastie: ovaţii din partea publicului, palme din partea tatălui. Adesea, la repetiţii, Joseph Jackson îşi bătea copiii cu o curea şi-i ridiculiza. „Ne era o frică îngrozitoare de el. N-am avut niciodată şansa să fac lucruri distractive, ca toţi copiii. Acum încerc să compensez câte ceva din ce am pierdut”, mărturisea cântăreţul. Ca şi mama sa, devenise Martor al lui Iehova, nu se atingea de ţigări, băutură şi nu înjura, postea sâmbetele şi uneori pre dica. La doar 14 ani, îşi lansa deja primul album solo, „Go to Be There”, iar singura lu me pe care o cunoştea era cea a scenei.

Tot pe atunci, a prins formă şi cel de-al doilea paradox: afroamerican din naştere, starul nu şi-a văzut muzica niciodată segregată, dar a încercat toată viaţa să „atenueze” semnele originii sale. În anii ‚80, pielea i s-a „albit” puţin pentru prima dată. Ulterior, s-a supus unui şir de operaţii estetice, a fost diagnosticat cu boli de piele, vitiligo şi lupus, şi s-a tratat ani la rând. Spre finele vieţii, faţa starului, aproape desfigurată, devenise subiect de bancuri.

Acuzaţii de abuz sexual

În 1993, Michael Jackson a fost acuzat pentru prima dată de molestare sexuală a unui minor (următoarele aveau să vină după 2002) de către Jordan Chandler, în vârstă de 13 ani. Din lipsă de dovezi, procesul s-a încheiat după o înţelegere ce l-a costat pe Jackson 22 de milioane de dolari, final incert de care au avut parte şi celelalte procese ale sale, în 2005.

În 1994, s-a căsătorit cu Lisa- Marie Presley, fiica lui Elvis Presley, mariaj care a durat mai puţin de doi ani şi despre care s-a speculat că ar fi trebuit „să albească” imaginea publică a starului. Al doilea mariaj, cu dermatologul Deborah Jeanne Rowe, s-a oficializat în 1996. Cuplul a avut doi copii, Michael Joseph („Prince”) şi Paris Michael Katherine, a căror custodie i-a fost încredinţată cântăreţului, după divorţul din 1999.

Un al treilea fiu, Prince Michael Jackson II, a apărut „de nicăieri”, în 2002 (starul l-a scos pe balcon, în controversata scenă de la Berlin), acesta refuzând să dezvăluie identitatea mamei sale. Lui Jackson i-au supravieţuit toţi cei care i-au fost în preajmă, inclusiv părinţii.