Iulia Hașdeu, fiica savantului Bogdan Petriceicu Hașdeu, a fost o tânără intelectuală care a scris poezii de la o vârstă fragedă. Cunoștea mai multe limbi străine și era interesată de filosofie. A fost prima româncă acceptată la universitatea din Sorbona și mulți spuneau că l-ar fi depășit pe Mihai Eminescu. Moare la doar 18 ani, însă abia după decesul său încep poveștile cu adevărat captivante.

Iulia Hașdeu s-a născut pe 14 noiembrie 1869 și a fost unica fiică a savantului și scriitorului Bogdan Petriceicu Hașdeu. Fata avea o inteligență ieșită din comun. La doar 11 ani a absolvit Colegiul Național „Sfântul Sava”, iar în paralel a urmat cursurile Conservatorului de muzică din București. Deși avea o vârstă fragedă, ea vorbea cinci limbi străine.

La 16 ani, Iulia Hașdeu începe studiile la Paris, fiind prima româncă acceptată la Sorbona. I-a uimit pe profesori cu talentul său și a scris numeroase poezii, preponderent în limba franceză. În timp ce se afla la studii în străinătate s-a îmbolnăvit de tuberculoză. A urmat tratamente în Elveția însă starea ei s-a înrăutățit și a fost nevoită să se întoarcă în România.

Pe 29 septembrie 1888, pe când avea doar 18 ani, Iulia Hașdeu moare din cauza bolii nemiloase. Tatăl său decide să fie înmormântată la Cimitirul Bellu din București, însă îi este foarte greu să accepte pierderea singurului său copil.

Primul semn din lumea de dincolo

Bogdan Petriceicu Hașdeu nu a acceptat moartea fiicei sale. La șase luni de la decesul ei, Iulia îi dă primul semn tatălui săi. Chiar savantul a fost cel care a povestit modul în care fiica sa, trecută în neființă, i-a transmis un mesaj prin care îi comunica faptul că este fericită.

Savantul a povestit că într-o seară umedă și posomorâtă, în timp ce se afla la masa de lucru, a primit mesajul fiicei sale. În fața sa, ca de obicei, se aflau coli de hârtie și creioane de scris. Fără să fie conștient de ceea ce se întâmplă, mâna lui a luat un creion și i-a pus vârful pe o coală de hârtie. În tâmplă simțea bătăi scurte și dese, ca și cum i-ar fi fost trimis un mesaj telegrafic.

„Deodată, mână mea se puse într-o mişcare fără astâmpăr. Vreo cinci secunde cel mult. Când braţul se opri şi creionul căzu dintre degete, mă simţii deşteptat dintr-un somn, deşi eram sigur că nu adormisem. Aruncai privirea pe hârtie şi cetii acolo foarte limpede: «Je suis heureuse; je t’aime; nous nous reverrons; cela doit te suffire. Julie Hasdeu» – (Sunt fericită; te iubesc; ne vom revedea; Asta ar trebui să-ţi fie îndeajuns). Era scris şi iscălit cu slova fiicei mele”, a scris Hașdeu în cartea „Sic Cogito”.

Ședințele de spiritism

După mesajul transmis de Iulia Hașdeu, savantul se adâncește în practica spiritismului, de care fusese atras cu mult înainte de moartea fiicei sale. Își dă seama că acesta este singurul mod prin care poate menține legătura cu fiica sa. Organizează ședințe de spiritism în casa lui din București, în biroul de la Arhivele Statului, unde era director, și în casa de la Câmpina a doctorului Constantin Istrati. Unele ședințe aveau loc la mormântul Iuliei sau în templul din Câmpina.

Nu oricine putea să participe la aceste ședințe de spiritism. Savantul invita doctori, colegii de breaslă sau actori. La unele a participat și episcopul de Argeș, Ghenadie Petrescu. Printre mediumuri, mai activi au fost: Z. C. Arbore, V. Cosmovici, Th. D. Sperantia, Ioan P. Sârbulescu și N. Vaschide. Hașdeu însuși era un medium.

Fiecare ședință de spiritism avea un protocol, care consemna toate evenimentele petrecute în cadrul sesiunii respective. S-au păstrat 101 de rezumate, care pot fi citite în cartea „Protocoalele sedintelor de spiritism”, ediție alcătuită de Mircea Colosenco și Jenica Tabacu, în 2000.

Iulia Hașdeu îi spune tatălui său cum să construiască castelul de la Câmpina

În ședințele de spiritism nu era invocată doar Iulia Hașdeu, ci mai mulți membrii ai familiei. Comunicarea cu spiritele aducea informații diverse din lumea de dincolo, despre trecut și despre viitor.

Într-una dintre ședințele de spiritism, Bogdan Petriceicu Hașdeu a primit de la fiica sa planurile de construcţie ale Castelului din Câmpina, o clădire stranie şi futuristă pentru acea epocă. Acesta și mormântul Iuliei, din Cimitirul Bellu, sunt unicele temple spiritiste din lume.

Iulia Hașdeu i-ar fi spus tatălui său cum să îi facă și cavoul. Aceasta ar fi comandat trei busturi: al lui Iisus Hristos, al lui Shakespeare și al lui Victor Hugo, toate formând trinitatea.

„Din arhiva spiritistă putem afla că la 12 aprilie, 1891, medium fiind Th. Speranţia, savantul a primit propunerea de a aşeza, de-o parte şi de alta a scării, undeva la intrarea în cavou, două oglinzi. <Pentru a avea infinitul>, i-ar fi spus Iulia… B. P. Hașdeu face întocmai, apoi îi comandă artistului G. D. Mirea să picteze câte un înger, al cărui chip să se răsfrângă în oglinda cealaltă, producând astfel o impresie deosebită”, este scris în cartea „Spiritul Iuliei Hașdeu încă bântuie castelul din Câmpina”.

Mormântul Iuliei din Cimitirul Bellu, închis cu lanțuri

Cimitirul Bellu din Capitală adăpostește trupurile neînsuflețite ale multor nume sonore din România. Fiecare mormânt în parte are câte o poveste însă Iulia Hașdeu pare să o aibă pe cea mai înfricoșătoare. Mulți oameni atrași de paranormal merg să vadă cu ochii lor locul unde este înmormântată tânăra, în speranța că vor avea parte de surprize.

În prezent, mormântul fiicei lui Hașdeu este îngrădit cu garduri, iar cavoul este închis cu lanțuri. Legenda spune că s-a recurs la acest gest din cauza unei vrăjitoare, care i-ar fi furat capul Iuliei. Aceasta ar fi făcut vrăji și ar fi legat blesteme, iar la mormântul ei s-ar fi petrecut lucruri stranii. Pentru a nu mai fi furate părți din corpul tinerei decedate la doar 18 ani, cavoul său a fost închis cu lanțuri groase.

Iulia Hașdeu încă își face simțită prezența în castelul de la Câmpina

Castelul de la Câmpina, despre care Hașdeu spunea că l-a construit după indicațiile oferite de fiica sa în ședințele de spiritism, este un loc straniu. De-a lungul timpului, acolo au avut loc mai multe evenimente ciudate, care au dat naștere numeroaselor povești legate de spiritul Iuliei Hașdeu.

Format din trei turnuri, edificiul adăpostește în centrul său un templu cu rol de biserică. Acolo se află o statuie din lemn a lui Iisus, de dimensiuni mari. Pe lângă o cameră de primire, sufragerie și biroul lui B.P. Hașdeu, în interiorul castelului de la Câmpina se află și încăperea în care scriitorul participa la ședințele de spiritism.

Localnicii spun că Iulia Hașdeu își face simțită prezența în castel sau în împrejurimi chiar și astăzi. În prezența vizitatorilor, pianul a început de mai multe ori să cânte singur. Un alt eveniment văzut de săteni s-a întâmplat chiar în grădina castelului. Iulia a fost văzută cu un buchet de margarete. Grădinarul a găsit florile în curte, deși nu era sezonul lor.

„Uneori, dimineaţa, Iulia putea fi văzută în faţa castelului, îmbrăcată în rochie albă având în mână un buchet de margarete. În perioada interbelică, câţiva tineri s-au fotografiat lângă statuia Mântuitorului din castel, unul dintre ei a pus o şapcă pe capul statuii. Peste câteva zile cel care a pus şapca a căzut în baia de acid sulfuric de la fabrica Steaua Română din Câmpina. În urmă cu aproximativ patru ani, un grup de copii a vizitat Castelul iar în timp ce erau ghidaţi au auzit pianina cântând singură”, a povestit muzegraful Dragoș Stanciu pentru b1tv.ro.