Costurile mai mari pe care le acuză producătorii de dulciuri, evaziunea fiscală masivă şi evoluţia imprevizibilă a preţului zahărului pe pieţele internaţionale ne pun la dietă în acest an.

Ciocolata, cozonacii, prăjiturile şi băuturile carbogazoase vor continua să se scumpească şi în acest an, spun specialiştii consultaţi de EVZ. În 2011, zahărul a fost în topul creşterilor de preţuri alimentare, cu aproape 19%, conform Institutului Naţional de Statistică (INS).

"Preţurile vor creşte cu 15- 20% în următoarea perioadă, în principal din cauza creşterii preţurilor la combustibili, materii prime şi energie", estimează Ioan Micula, unul dintre proprietarii grupului European Drinks&Foods.

Produsele de patiserie, mai scumpe din martie

Şi Aurel Popescu, preşedintele Rompan, vorbeşte despre creşterea preţurilor începând cu luna martie. "În acest an cumpărăm zahărul cu peste 5 lei pe kilogram, faţă de 2,3 – 2,7 lei pe kilogram, cât era în 2011. Probabil că vom asista la o scumpire a produselor de patiserie cu 15- 20%, din luna martie", a afirmat acesta. Preţul zahărului are un impact de 15-20% în cazul produselor de patiserie şi de 30- 40% la dulciuri şi băuturi carbogazoase.

Preţul mediu cu care îşi vor vinde marfa producătorii de sfeclă de zahăr va rămâne aproape neschimbat faţă de 2011, ne asigură Ioan Gherman, preşedintele Federaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România. "Preţul mediu din 2012 va rămâne, sper, la acelaşi nivel cu cel din 2011, de 35-36 euro pe tonă. La nivelul Uniunii Europene, preţul minim e garantat la 26,29 euro/ tonă la un conţinut de 16% de zahăr. La acesta se adaugă diversele bonusuri oferite de fabrici, iar preţul poate creşte în urma negocierilor dintre producătorii de sfeclă şi proprietarii de fabrici", a explicat Gherman.

De ce se scumpeşte zahărul

Suprafaţa cultivată cu sfeclă de zahăr va creşte în acest an cu 3.000-4.000 de hectare, care se adaugă la cele 17.000 deja existente. Dar, în acest an, presiunile asupra preţului zahărului sunt multe şi puternice, după cum susţine Emilian Dobrescu, reprezentantul local al producătorului de zahăr Agrana.

"Sperăm într-o volatilitate mai scăzută a preţurilor, chiar dacă nivelul de preţ nu va scădea. Producţia din Europa şi cea din India şi Thailanda ar putea să acopere o eventuală recoltă slabă din Brazilia, dar totul rămâne o chestiune de apreciere şi orice alt factor poate modifica această prognoză", a afirmat Dobrescu.

În plus, preţul zahărului poate creşte din motive precum devalorizarea monedei euro faţă de dolarul american, cursul valutar şi stabilitatea politică în România, exporturile şi consumul din ţări precum India, China şi Thailanda şi cererea de bioetanol.

Criza economica şi financiară afectează direct consumul, iar creşterea preţului la petrol şi gaze ar putea mări considerabil costurile de producţie.

"Dacă apare o criză majoră, cum ar fi un conflict deschis în Iran sau blocarea strâmtorii Ormuz, preţurile pot din nou să explodeze", a precizat Dobrescu.

Printre problemele cu care se luptă industria alimentară din România se numără economia subterană şi fiscalitatea excesivă, atrage atenţia Ioan Micula.

Lupta cu piaţa neagră

"În industria alimentară, circa 40-50% din activitate se desfăşoară în afara legii. Creşterea taxelor i-a determinat pe mulţi producători să treacă în această zonă. Cei care vor să rămână corecţi sunt sufocaţi de taxe şi mulţi dintre ei închid porţile", a explicat acesta.

Şi producătorii de zahăr atrag atenţia asupra fraudelor din comerţul intracomunitar cu zahăr, care afectează întreaga industrie şi prejudiciază bugetul de stat. Alte probleme sunt susţinerea culturii sfeclei de zahăr, asigurarea aprovizionării cu materie primă şi preţul gazelor naturale.

RECOLTĂ

Dependenţi de importurile de zahăr

România îşi asigură numai 20% din consum din recolta de sfeclă autohtonă, fiind astfel expusă evoluţiilor mondiale ale preţului materiei prime folosite, zahărul brut, atrage atenţia Emilian Dobrescu, reprezentantul Agrana în România.

Suprafaţa cultivată în prezent este de circa 17.000 de hectare, faţă de peste 250.000 de hectare câte erau în 1989.

Totodată, numărul de fabrici a scăzut la patru, faţă de 33 câte erau înainte de 1990. Pe plan internaţional, preţul zahărului s-a dublat din 2008 încoace. Dacă atunci se înregistra un preţ mediu de 13 cenţi/livră pe bursa New York Futures Exchange (NYFE), în 2011 a ajuns la 27 cenţi/livră (2 lei/kilogram).

În România, preţul a crescut cu circa 20% numai în 2011, potrivit datelor INS. Unul dintre motivele creşterii preţului zahărului pe plan intern este faptul că se produce mai puţin zahăr decât necesarul de consum.

Citiţi şi:

• Efectele benefice ale unei inflaţii ţintite