Pe o piață invadată de tot felul de falsuri, pălinca Trămuţa de Bihor este ca o insulă într-un ocean. De succesul ei, producătorul Florin Chișe vorbește cu modestie, deși de vreo cinci ani este unul dintre „ambasadorii” de bază ai României la cele mai importante expoziții internaționale

Cu o producție anuală de aproximativ 200-300 de litri, afacerea familiei se încadrează în rândul micilor producători. Cu toate că provine dintr-o zonă în care tăria se produce în aproape toate gospodăriile care se țin falnice, Chișe spune că a lui are ceva în plus. Adică, enigmă și umor. În acest spirit, pălincarul din Tulca își definește băutura ca „lichid de schimbarea direcției de mers!”.

Rețeta-i tot chichirezul!

Când, însă, vine vorba despre rețetă, discuția devine brusc serioasă și în afară de asigurările că urmează o rețetă tradițională și nu are decât ingrediente naturale, fără adaos de zahăr, Florin Ghișe nu dezvăluie decât ce trebuie să se știe. „Secretul preparării îl știe numai familia. Suntem toți implicați în producție: eu, tatăl meu, soția, fiica, a cărui chip apare pe sticlă, ginerele și juniorul”, se fălește bihoreanul. „Pălinca face ca oamenii să se simtă bine, creează o ambianţă plăcută la botez, la nuntă, la aniversări”, adaugă producătorul, care deține cel mai vechi cazan din Bihor, la Tulca, „lâng-o fântână bătrână, sub ciutură de izvor”.

Cazangiul satului ne povestește că a moştenit afacerea de la tatăl lui, părintele a păstrat-o aşa cum a căpătat-o din mâna străbunului, iar istoria se scurge în trecut ca nisipul printre degete.

FOTO: Monica, soția pălincarului din Tulca

Acciza și schimbările climaterice, adversari de temut

„Facem pălincă de prună, măr, caisă, piersică, gutuie, pară, în fine, roade din livada noastră care se întinde pe un hectar și jumătate pe dealurile din zona defileului Crișului Repede”, intervine Monica, soția, care are și-un of: „Toată lumea spune să te hrănești sănătos, dar nimeni nu zice să și bei un produs curat! Pălinca Trămuța este o băutură sută la sută naturală, obținută prin fermentarea monturilor, după o rețetă veche de peste 100 de ani. Turnată în pahar, înconjoară circumferinţa acestuia cu un guler de mărgele, care durează.”

Din nefericire, nu este singura problemă cu care se confruntă familia: „Ne cam luptăm cu morile de vânt. Cea mai mare belea este acciza. Suntem impozitați, asimilați, să zic așa, celor care produc alcool din secară, din cereale, adică. Și nu-i totuna! În timpul ce noi producem 100 litri, cei care prelucrează cerealele pot avea o producție de 3.000 – 4.000 de litri. Iar noi nu lucrăm mai mult de două-trei luni, în timp ce ei o pot face tot anul. Și atuncea, știți, începi să nu te mai bați, na, cedezi într-un timp!”, zice cu obidă bihoreanca, care conchide: „În plus, sunt ani mai buni, alții mai răi. Anul ăsta, spre exemplu, n-am avut parte de prune, dar munca a rămas aceeași. Din fericire, mai există și alți localnici cu livezi care își aduc fructele la noi, pentru că suntem și mici prestatori de servicii”.

Pălincă cu grade pe alese

Pălinca este o băutura alcoolică tradiţională, obținută exclusiv prin fermentarea şi distilarea unui fruct cărnos, a unui amestec de fructe sau a unui suc din acest frunct, în prezenţa sau lipsa sâmburilor. În Bihor, băutura de la prima distilare se numeşte vutcă şi are cel mult 25 grade. Ca să ajungă la tăria specifică, vutca se fierbe a doua oară la foc potolit. Țuica obţinută de la a doua fierbere se numeşte faţadă, adusă la tăria de 50 de grade prin diluţia cu o anumita apă, a căror izvoare numai pălincărașu o cunoaşte. Unii producători consideră că butoiul „şlefuieşte pălinca” și de aceea o învechesc în cele de dud sau stejar.

Teste de autenticitate la îndemână

În registrul de dijme din anul 1733 se consemnează că în Bihor existau de trei ori mai multe cazane de pălincă, decât mori de măcinat grâu. Morăritul a pierit de mult, rânduiala pălincii s-a păstrat intactă până acum. În zonă, nu-i sat acela care n-are cazanul de pălincă la intrare. Cât despre verificarea băuturii, „iei un strop, îl pui în palmă şi freci bine, se evaporă, aroma de fruct rămâne. Dacă are zahăr în ea, ţi se lipeşte palma. De-i curată ca lacrima, în mână-ţi rămâne mireasma. La tărie iei seama, la culoare, la mărgea. Scuturi sticla, ori bei niţel, vezi de-s mărgelele la fel. De-s prea mari, nu te-apuca nici să guşti, nici da cuiva. Că-i ca para focului pentru gâtul omului. Că-i de mere sau de prună, pălinca cea mai bună poartă sirag de mărgele limpezi ca stropii de rouă, mici ca boaba de muştar. P-aia poţi s-o bei şi chiar s-o dai în dar. Stai în faţă la oricine, nu te face de ruşine”, glăsuie pălincarul.

Unde îi găsiți: Facebook: Pălinca Trămuța Bihor E-mail: tramuta@yahoo.com Website: Palincatramutabihor.blogspot.com Telefon: 0742012080