Mahmoud Ahmadinejad, singurul şef de stat prezent la Conferinţa de revizuire a Tratatului de Neproliferare (TNP), a declarat că ţara sa este victima unei ordini nucleare, pe care Teheranul o consideră discriminatorie şi a cerut excluderea SUA din cadrul Agenţiei Internaţionale de Energie Atomică (AIEA), ceea ce i-a făcut pe reprezentanţii mai multor state, între care şi Franţa şi Marea Britanie să părăsească lucrările.

Reprezentanţii a 189 de ţări semnatare a TNP au demarat pe 3 mai, la New York, un maraton diplomatic care se va întinde până pe 28 mai. Scopul acestuia este revigorarea fundamentelor care au stat la baza  Tratatului semnat în 1968 şi intrat în vigoare în 1970.

Acuzaţiile liderului iranian s-au îndreptat împotriva Statelor Unite ale Americii, care, în opinia sa, constituie o ameninţare la securitatea mondială. Mahmoud Ahmadinejad a subliniat că deţinerea de arme nucleare este „ceva ruşinos şi dezgustător” şi a recomandat suspendarea SUA din cadrul AIEA, organismul ONU însărcinat cu monitorizarea şi reglementarea activităţii nucleare pe mapamond.   „Cum pot fi Statele Unite membre în Consiliul guvernatorilor ai Agenţiei Internaţionale de Energie Atomică, de vreme ce au folosit bomba nucleară împotriva Japoniei”, s-a întrebat retoric liderul de la Teheran, notează AFP.

Totodată, Ahmedinejad a acuzat liderii americani de folosirea de uraniu sărăcit în războiul din Irak.

„Un fapt regretabil este că guvernul Statelor Unite nu numai că a folosit armele nucleare, dar continuă să ameninţe cu utilizarea unor asemenea arme şi alte ţări, mai ales Iranul”, a continuat Mahmoud Ahmadinejad.

Noua doctrină a administraţiei Obama privind folosirea armelor nucleare a eliminat posibilitatea utilizării lor împotriva statelor semnatare a Tratatului de Neproliferare (TNP) şi considerate „non-nucleare”, dar nu exclude această eventualitate faţă de Coreea de Nord şi Iran. Statul asiatic s-a retras din TNP şi deja a derulat exerciţii atomice, în vreme ce asupra Teheranului planează suspiciunea că ar vrea să obţină bomba nucleară.

În cadrul conferinţei, M. Ahmedinejad a mai cerut crearea unui „grup internaţional independent” autorizat de Coferinţa TNP care să fixeze un termen limită pentru eliminarea armelor nucleare şi care să respecte un program precis.

Războiul diplomatic continuă

Declaraţiile liderului iranian au provocat indignare printre reprezentanţii statelor participante. Delegaţiile mai multor ţări, printre care SUA, Franţa, Marea Britanie, Finlanda şi Maroc, au părăsit amfiteatrul, în semn de protest.

Robert Gibbs, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, a caracterizat discursul lui Ahmadinejad ca fiind „un atac furibund şi previzibil”.

„Era de aşteptat ca Iranul să evite să vorbească despre obligaţiile pe care nu le-a respectat”, a spus Robert Gibbs, citat de AFP.

Hillary Clinton, secretarul de stat al SUA, a calificat acuzaţiile lui M. Ahmadinejad ca fiind „mincinoase şi delirante”. În opinia opinia sa, Iranul este singurul stat care nu îşi respectă angajamentele în faţa TNP şi care exercită „o presiune crescândă” asupra comunităţii internaţionale. Hillary Clinton a cerut Teheranului să se conformeze prevederilor Tratatului de Neproliferare.

Rahmin Mehmanparast, purtătorul de cuvânt al ministrului iranian al Afacerilor externe, a răspuns declaraţiilor lui Hillary Clinton, afirmând că acestea sunt „ilogice”.

„Doamna Clinton a abordat unele probleme care nu corespund ideilor principale ale discursului preşedintelui M. Ahmadinejad”, consideră Mehmanparast, citat de AFP.

Acuzele contra Statelor Unite au continuat şi ieri, în replica lui Mehmanparast regăsindu-se reverberaţii ale discursului preşedintelui M. Ahmadinejad la ONU. „Cum se justifică deţinerea unei asemenea cantităţi de arme, de vreme ce Statelor Unite li se acordă oficial dreptul de a le folosi?” Obligaţii nerespectate

Conferinţa de revizuire a Tratatului de Neproliferare s-a deschis ieri la New York,  cu scopul detensionării crizei nucleare declanşate de acţiunile regimului nord-coreean şi iranian.

În deschiderea lucrărilor, Ban Ki-moon, secretarul general al ONU, a sfătuit statele dotate cu armament nuclear să reafirme, fără echivoc, opţiunea lor pentru dezarmare şi a invitat ţările non-semnatare a TNP să adere la Tratat cât mai curând posibil şi „să adopte măsuri pentru asigurarea securităţii arsenalelor şi tehnologiilor din aceste ţări”, citează AFP.

În acea perioadă, Tratatul recunoştea ca singure puteri nucleare SUA, URSS, Marea Britanie, Franţa şi China. Toate celelalte ţări semnatare se angajaseră să renunţe la armamentul nuclear.

Puterile nucleare ale lumii îşi luaseră angajamentul să continue cu bună credinţă negocierile în vederea dezarmării totale. Totuşi, toate celelalte state au primit dreptul de dezvoltare a aplicaţiilor nucleare în scop nemilitar, cum ar fi producerea de energie electrică.

Numai trei state non–semnatare a Tratatului deţin arme nucleare, respectiv Israel, India şi Pakistan. India este beneficiara unei excepţii de la regulă, în sensul că a primit dreptul de a importa tehnologie nucleară civilă.

În 1995, statele semnatare au decis să-l reînoiască pe o perioadă nedeterminată. Reuniunile pentru dezbateri au loc o data la cinci ani. În 2005, când a vut loc ultima conferinţă de examen a TNP, s-a înregistrat un eşec total. În lipsa unei unanimităţi nu a fost aprobat niciun document final. La rândul lor, ţările din sud (din emisfera sudică, mai puţin dezvoltate) şi „ne-aliniate” au reproşat puterilor nucleare că nu şi-au respectat promisiunile de eliminare a armelor.  

Tratatul a fost violat de Coreea de Nord, care s-a retras din TNP şi a desfăşurat două teste nucleare în 2006 şi 2009.

Regimul de la Teheran, ţară semnatară, s-a plasat în centrul dezbaterilor, după ce Agenţia Internaţională de Energie Atomică, instrumentul de control al ONU, a anunţat în luna februarie, în premieră, că Iranul ar putea pregăti fabricarea de rachete nucleare.

Iranul caută sprijinul ţărilor din sud

Ameninţat cu sancţiuni de noua rezoluţie ONU cerute de Occident, Iranul a căutat să obţină sprijinul ţărilor din sud, curtând în particular membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate, în frunte cu Brazilia şi Turcia. Aceasta, după ce Rusia şi China au încetat să mai apere diplomatic Iranul.  

Conferinţa de la New York este deosebit de importantă pentru administraţia Obama, care a introdus ideea aboliţiei nucleare totale pentru a dezamorsa criza iraniană şi a semnat cu Rusia, în aprilie, un acord de reducere a arsenalului strategic (START). În septembrie 2009, Pentagonul a dezvăluit componenţa arsenalului nuclear american, care numără 5.113 de arme.

Egiptul, ţară care prezidează grupul „non-aliniaţilor”, a anunţat deja, prin ambasadorul său la ONU, că acest gest nu este suficient. Cairo doreşte un Orient Mijlociu fără arme nucleare şi cere crearea unui front diplomatic defavorabil deţinerii de arme nucleare de către Israel, stat nesemnatar TNP.

Romania, prin şeful diplomaţiei de stat, Teodor Baconschi, a recunoscut importanţa energiei nucleare, în contextul folosirii acesteia în scopuri civile, mai ales că efectele asupra mediului sunt minime. Prezent la New York, ministrul român de externe a declarat, conform unui comunicat de la presă al MAE, că "provocările actuale la adresa regimului internaţional de neproliferare impun o colaborare mai strânsă pentru atingerea scopurilor stabilite prin Tratat. Principalul obiectiv al partenerilor trebuie să-l reprezinte consolidarea sprijinului pentru NPT, într-un moment în care acesta este vulnerabilizat".