Cele trei state europene fac apel la Iran, într-un comunicat comun, să nu „pună în pericol importanta oportunitate de a reveni la diplomaţie reprezentată de sosirea unei noi administraţii în SUA”, sub preşedinţia lui Joe Biden.
Franţa, Germania şi Marea Britanie s-au declarat luni „profund preocupate” de instalarea de către Iran a trei facilităţi avansate de centrifugare la Natanz, principalul sit de îmbogăţire a uraniului din această ţară, informează AFP şi Reuters.
Cele trei state europene fac apel la Iran, într-un comunicat comun, să nu „pună în pericol importanta oportunitate de a reveni la diplomaţie reprezentată de sosirea unei noi administraţii în SUA”, sub preşedinţia lui Joe Biden, scrie Agerpres.
Franţa, Marea Britanie şi Germania speră să poată salva acordul privind programul nuclear iranian semnat în 2015 la Viena cu Teheranul (de cele cinci state cu drept de veto în Consiliului de Securitate al ONU plus Germania), acord care nu autorizează Iranul să folosească instalaţii avansate de centrifugare şi din care preşedintele american în exerciţiu
În 2018, Donald Trump a retras SUA din acordul privind programul Iranian (JCPoA- Joint Comprehensive Plan of Action). În replica, Iran a început să încalce unele restricţii impuse pentru activităţile sale nucleare.
Spre deosebire de Trump, viitorul chiriaș de la Casa Albă, Joe Biden, şi-a exprimat voinţa de a reintegra Statele Unite în acordul de la Viena.
Potrivit acestui acord, Teheranul poate folosi la Natanz doar instalaţii de centrifugare de prima generaţie, IR-1, care rafinează uraniu mult mai lent.
Or, un raport confidenţial al AIEA obţinut de Reuters indică faptul că Iranul intenţionează să instaleze la Natanz - amplasată în subteran, aparent pentru a rezista unui bombardament aerian - trei noi cascade de centrifuge avansate IR-2m.
În comunicatul lor, cele trei capitale europene îşi exprimă între altele „via preocupare” legat de adoptarea de către parlamentul iranian a unei legi controversate privind problema nucleară care, potrivit lor, „dacă va fi pusă în aplicare se va traduce printr-o dezvoltare semnificativă a programului de îmbogăţire nucleară al Iranului şi printr-o capacitate de acces redusă pentru AIEA” (Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică).
Noua lege cere guvernului iranian să ia imediat măsuri pentru producerea şi stocarea a „cel puţin 120 de kilograme de uraniu îmbogăţit la 20% pe an” şi îl îndeamnă să „pună capăt” inspecţiilor din partea AIEA, au consemnat media iraniene.
Rouhani multiplică semnalele de deschidere
Legea nu a fost însă promulgată deocamdată de preşedintele iranian Hassan Rouhani, care a afirmat că i se opune.
Dacă Iran este serios în ceea ce privește păstrarea unui spațiu pentru diplomație, nu ar trebui să pună în aplicare aceste măsuri , concluzionează cele trei țări europene, subliniind că o revenire la JCPoA ar avea și beneficii pentru Iran, scrie AFP .
De la anunțul victoriei lui Joe Biden la alegerile prezidențiale din 3 noiembrie, Rouhani a înmulțit semnalele de deschidere în atenția următorului guvern american.
Chiar dacă Joe Biden și-a exprimat dorința de a readuce Statele Unite în Acordul de la Viena, calea pe care o propune este considerată inacceptabilă de guvernul iranian.