Fragment în avanpremieră din Caragiale. Scrisoarea pierdută, de Bogdan-Alexandru Stănescu, unul dintre volumele cu care debutează colecția „Biografii romanțate”, un proiect editorial Polirom ce se adresează tuturor celor interesați de viețile marilor personalități culturale române.

Sculptori, pictori, compozitori, cântăreți, dramaturgi, poeți, prozatori ș.a. sînt protagoniștii acestor romane biografice, povestea fiecăruia dintre ei fiind spusă, în mod inedit, de reprezentanți ai noii generații literare.

Colecția „Biografii romanțate” debutează cu volumele Brâncuși sau cum a învățat țestoasa să zboare, de Moni Stănilă, Caragiale. Scrisoarea pierdută, de Bogdan-Alexandru Stănescu, și Enescu. Caiete de repetiții, de Dan Coman. De asemenea, în pregătire se află biografia romanțată a Mariei Tănase, scrisă de Simona Antonescu, și biografia romanțată a lui Eugen Ionescu, scrisă de Liliana Corobca.

Fragment în avanpremieră

„În trei zile aveam gazeta tipărită: toate știrile le loam de prin gazetele străine, apoi le traduceam și le adaptam pentru cetitorul dac. Am tras primul număr în 12.000 de exemplare și entuziasmul clocotea‑n inimile noastre ca Dunărea la Cazane. Gazeta are mare succes, pentru că o vindem pe viu, în stradă, nu pe bază de abonament, și avem mereu știri proaspete, cari vin să ostoiască nevoia popolară. Ajungem îndată la 18.000 de exemplare și apare din ce în ce mai tare nevoia unui corespondent de răsboi, cari să trimită știri de pe front. Stabilim cu acela un dicționar cifrat și‑l trimetem pe front, chiar la Plevna. Într‑o dimineață sosește telegrama cifrată de la acela: Médoc fini, Votca, Tzuica dedans! Pun mâna pe dicționarul cu cheie și‑ncep să descifrez: Médoc – Plevna, fini – luată, Votca – muscalii, Tzuica – daco‑romanii. Simț cum îmi plesnește inima‑n piept, mă reped în zețărie și urlu:

— Opriți tot, avem o știre sensațională: a căzut Plevna!

Oamenii, muncitori și elevi laolaltă, se îmbrățișează și lăcrimează unul pe umărul celuilalt, urale, hip hip ura!, mucozități, mă sui pe masă și țin un discurs emoționat despre vitejia acestui tânăr popor care, deși nu are în spate istoria milenară a Eladei, își făurește acum un destin cu arma‑n mână și cu direptatea‑n suflet. Muncitorii se apucă de lucru cu entuziasm, eu scriu textul pe genunchi, facem șapoul cu litere de‑o șchioapă, verzale, drepte, tot tacâmul, rotativele se rotesc și cât ai zice pește băieții de la vânzare sunt pe străzi urlând din toți bojocii: NAȚIUNEA ROMÂNĂ ANUNȚĂ CĂDEREA PLEVNEI! Lumea se îmbulzește să cumpere gazeta, văz oamenii adunați ciopor la colț de stradă cu ziarul nostru‑n mână, discutând aprins și cu zâmbet pe chipuri, a venit primăvara‑n sufletele noastre. Damé vine și el la redacție și mă‑mbrățișează fericit: Mon vieux, zice dânsul, iar fața‑i roșie ca mărul, vorba amicului, notre fortune est faite!

Și chiar în clipa aceea începe să se audă un zumzet, apoi un vuiet ca al talazului în furtună ce se prăbușește asupra stâncilor, ca‑ntr‑o operă de Wagner se adună norii negri și cu o neagră presimțire trag și eu cu ochiul prin jaluzele. Spre redacție se‑ndreaptă un grup de oameni cari nu par foarte fericiți, ba chiar huiduie și agită pumnii‑n aer. Damé se agață de mine ca un prunc înspăimântat și atunci intră un elev din tipografie, palid la față și cu o vânătaie‑n jurul ochiului:

— Fugiți, fugiți, că vă crapă ăștia capul!

Ne luăm de mână ca două orfeline și o tulim prin ușa din spate.

*

Te vei fi întrebând, Herr Doktor, ce se întâmplase. Se întâmplase că mâna lungă și vânjoasă a lui Bachus se amestecase în fericirea noastră. Corespondentul, Paștele și anafura lui, se luase de cu seara la băut cu niște muscali și, după câteva sticle bune de votkă, ăia-i dăduseră asigurări, în batjocură, că în chiar timp ce ei se veseleau, Osman-Pașa depunea steagurile în fața celor două armate aliate. Spre dimineață, ăsta, mort de beat, dă fuga și ne trimite telegrama blestemată. Din nefericire, Médoc nu era încă fini, nici Votca și Tzuica încă nu erau dedans!”

BOGDAN-ALEXANDRU STĂNESCU (n. 1979) este scriitor, eseist, traducător, editor.

A debutat cu cronică literară în revista Luceafărul (1999), pe când era junior editor al Ziarului de Duminică. A publicat proză scurtă în majoritatea antologiilor „Prima mea…” de la Editura ART. În 2010 a publicat împreună cu Vasile Ernu volumul Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc (Polirom), iar în 2012 a debutat ca poet, cu volumul Apoi, după bătălie, ne-am tras sufletul (Cartea Românească), nominalizat la premiile revistei Observator cultural şi la premiile Radio România Cultural pe anul 2012. În 2013 a publicat la Editura ART volumul Enter Ghost. Scrisori imaginare către Osip Mandelştam, iar în 2014, cel de-al doilea volum de poeme, anaBASis (Cartea Românească), nominalizat la premiile Radio România Cultural. În 2017 a publicat romanul Copilăria lui Kaspar Hauser (Polirom), pentru care a primit Premiul pentru „Proză”, în cadrul Premiilor „Nepotu’ lui Thoreau”, ediţia 2017, Premiul Radio România Cultural la categoria „Literatură”, ediţia 2018, Premiul Festivalului primului roman de la Chambéry, Franţa, ediţia 2018, a fost nominalizat pe lista scurtă a Premiului European pentru Literatură, 2019, şi este în curs de traducere în Franţa (Phébus), Ungaria (Jelenkor), Bulgaria (Janet 45), Croaţia (Fraktura) şi Macedonia (Antolog). Din 2012 este doctor în filologie, cu teza Emil Botta: Ars moriendi. A tradus din Alberto Manguel, James Joyce, Tennessee Williams, William Faulkner, Sandra Newman, Edward Hirsch, Paul Auster şi Daniel Mendelsohn.