O delegaţie a Comisiei LIBE din Parlamentul European va veni la Bucureşti, în perioada 24-25 septembrie, urmând să aibă discuţii cu Ion Iliescu, Ioan Talpeş, Bogdan Aurescu, Tiberiu Niţu, dar şi cu reprezentanţi ai societăţii civile, în legătură cu presupuse centre CIA în România.
"O delegaţie a Comisiei pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne va vizita Bucureştiul în perioada 24 -25 septembrie pentru a verifica presupusele transporturi şi deţineri ilegale de prizonieri de către CIA", a precizat departamentul de comunicare al LIBE, informează Mediafax.
Într-un interviu acordat Der Spiegel, Ion Iliescu afirma acum câteva luni că el a aprobat „în principiu”, în perioada 2002-2003, o solicitare a SUA privind crearea unui centru al CIA în România, fără a şti că urma să fie vorba de vreo unitate pentru detenţie, detaliile proiectului stabilindu-le Ioan Talpeş, la acea vreme şef al Administraţiei Prezidenţiale.
"Am considerat că era un gest de acomodare înaintea aderării noastre la NATO", a explicat Iliescu.
"Noi nu am avut nicio interferenţă asupra activităţilor desfăşurate de Statele Unite în acea locaţie", a explicat fostul preşedinte. "În acel moment, mie, ca preşedinte, acea solicitare nu mi s-a părut mare lucru. Eram aliaţi (...), nu am intrat în detalii. Dacă aş fi ştiut ce se putea face acolo, răspunsul nu ar fi fost pozitiv", a subliniat Iliescu.
Ulterior, Ion Iliescu a revenit asupra subiectului, susţinând că nu a confirmat în niciun fel existenţa unei închisori ilegale a CIA în România.
Fostul preşedinte a scris, pe 27 aprilie, pe blogul său că este "neplăcut surprins de modul în care se reflectă şi mai ales se comentează" afirmaţiile făcute de el într-un interviu acordat publicaţiei germane Spiegel Online.
"Vreau să fiu cât se poate de clar: nu am confirmat în niciun fel existenţa unei închisori ilegale a CIA pe teritoriul României, închisoare în care s-ar fi aplicat tehnici ilegale de interogare, cum ar fi tortura. Am precizat la fel de clar că, dacă aş fi ştiut ce destinaţie are facilitatea solicitată de partea americană, aş fi luat, cu siguranţă, o altă decizie. Ştiind ceea ce aprobasem - acordarea unui sediu pentru reprezentanţa CIA în România-justifică faptul că, în toţi aceşti ani, am negat existenţa unei închisori CIA pe teritoriul României. Resping cu toată hotărârea interpretarea acestui gest-firesc între parteneri şi aliaţi-drept o formă de a «mitui» partea americană, pentru ca România să fie primită în NATO. Aprobarea a fost dată, din câte ştiu, după ce la Praga, la summitul NATO, în noiembrie 2002, s-a luat decizia admiterii ţării noastre în Alianţa Nord-Atlantică. Admiterea în NATO este rezultatul firesc al reformelor politice şi militare operate după 1989 şi a avut un şir de costuri, pe care le-am acceptat, pentru că beneficiile apartenenţei noastre la NATO întrec cu mult costurile. Iar acum vedem cu adevărat că atunci am făcut o alegere corectă, care ne asigură securitatea, într-un context internaţional complicat şi extrem de periculos", a afirmat fostul şef al statului.
Recomandările noastre
