În septembrie încep noile procese prin care asociații președintelui României, Klaus Iohannis, încearcă să mai recupereze un sfert din averea pe care au obținut-o acum 17 ani și pierdut-o integral în 2015

Pe 14 și, respectiv, 29 septembrie, Statul Român este chemat în fața instanței în cadrul a două procese deschise pe tema imobilelor asupra cărora emite pretenții inclusiv familia președintelui României, Klaus Iohannis. Cele două acțiuni au o singură direcție: aceea de a recupera un sfert din averea pe care a dobândit-o familia prezidențială în 1999. Adică un sfert din două clădiri situate în centrul istoric al Sibiului, pe Gen. Magheru, nr. 35, și pe Nicolae Bălcescu, nr. 29.

Proces via America

Inițiatoarea celor două procese este Rodica Baștea, domiciliată în SUA (statul Florida). În termeni seci, ea a dat în judecată Statul român pentru anularea certificat de moștenitor emis pe numele Statului și pentru a-i fi recunoscut dreptul de moștenitor.

Rodica Baștea este soția lui Ioan Baștea, decedat în 2010 în SUA, unde a emigrat acum mai bine de 15 ani. Acest Ioan Baștea, împreună cu soacra și soția președintelui României au fost beneficiarii unui certificat de moștenitor eliberat în 1999 de notarul sibian Gabriel Bucșă. Potrivit acestui certificat, Ioan Baștea, Georgeta Lăzurcă și Carmen Iohannis ar fi fost moștenitorii întregii averi ai familiei Ghenea - cele două case din centrul Sibiului și un număr de acțiuni bancare.

În 2005, certificatul de moștenitor a fost anulat de instanță, iar, rând pe rând, instanțele de judecată au luat înapoi și cele două case din centrul Sibiului. Ultima casă „pierdută”, cea de pe Nicolae Bălcescu, și cele mai multe discuții, deoarece fiind închiriată unei bănci, a adus familiei Iohannis venituri estimate la 320.000 de euro.

Fără numele președintelui

În procesele înregistrate la Tribunalul Sibiu încă din aprilie anul acesta, Rodica Baștea (prin intermediul unei case de avocatură) nu face nicio referire la numele Iohannis. Însă drepturile de proprietate ale acestei familii intră în discuție în mod evident, numele celor din familia prezidențială fiind înlocuite în acțiunile redactate cu sintagma „terțe persoane”.

Averea din 1964

Potrivit celor descrise de Rodica Baștea în acțiunile sale, averea în discuție a fost agonisită acum câteva zeci de ani de soții Maria și Eliseu Ghenea și constă în imobilele din Sibiu, o casă din Porumbacu de Jos, dar și „5.700 bucăți a 500 de acțiuni bancare”.

Aceeași sursă arată că Maria Ghenea (născută Baștea, în 1882) a decedat în anul 1962. Moștenitorii ei au fost doi: soțul Eliseu Ghenea și fratele ei, Nicolae Baștea. Fiecare a avut dreptul la câte o jumătate din bunurile ei (un sfert din întreaga avere pentru fiecare). Cum Nicolae Baștea era deja trecut în lumea celor drepți (din 1947), sfertul cuvenit lui i-a fost transmis fiului acestuia, care purta tot numele de Nicolae Baștea (fiind născut în 1912). Restul averii (trei sferturi) a rămas pe numele lui Eliseu Ghenea. Mai departe, se arată că Nicolae Baștea a fost crescut de familia Ghenea de la vârsta de 14 ani (soții Ghenea nu au avut copii). În vremea comuniștilor, casele din averea în discuție au fost naționalizate, fiind trecute în proprietatea Statului Român în 1964.

Pe românește: ce se cere?

În procesele aflate acum pe rolul Tribunalului Sibiu, se face referire la sfertul de avere pe care, până la naționalizare, l-a „avut întabulat pe numele său” nepotul familei Ghenea, Nicolae Baștea. Nici acesta nu a avut copii, dar și-a împărțit averea printr-un testament olograf datat 25 decembrie 1991. Prin acest testament, jumătate din avere a fost lăsată nepotului Ioan Baștea (soțul decedat al Rodicăi Baștea), un sfert a revenit Georgetei Lăzurcă (soacra actualului președinte al României), iar celălalt sfert lui Carmen Iohannis (soția președintelui).

Rodica Baștea cere prin noile acțiuni ca judecătorii să recunoască faptul că anularea certificatului de moștenitor redactat de notarul Bucșă nu duce, automat, la pierderea întregii averi. Și că, având în vedere cele mai sus expuse, Nicolae Baștea (cel născut în 1912) are dreptul la un sfert din imobilele situate în Sibiu (str. Gen. Magheru nr. 35 și N. Bălcescu, nr. 29), respectiv la „1.400 bucăți a câte 500 de acțiuni bancare”.

Statul Român așteaptă

După ce în noiembrie 2015, judecătorii de la Brașov au anulat dreptul de proprietate al familiei Iohannis asupra casei de pe Nicolae Bălcescu, Statul Român, prin Fisc, a demarat procedurile de preluare a proprietății. Însă aceste proceduri au fost blocate prin înscrierea în Cartea Funciară a celor două procese deschise de Rodica Baștea. În paralel, familia Iohannis a apelat la o cale extraordinară de atac împotriva deciziei de la Brașov, acest din urmă proces urmând a fi pus pe rolul Curții de Apel Pitești

Testamentul nerecunoscut

În 1963, cu șase ani înainte de a muri, Eliseu Ghenea a întocmit un testament olograf prin care a lăsat casa din Porumbacu de Jos surorii sale (Paraschiva Micu), iar clădirile din Sibiu au fost lăsate nepotului soției sale, Nicolae Baștea (n. 1912). Doar că acest testament nu este recunoscut ca legal, deoarece în urma unei expertize grafologice s-a stabilit că a fost scris de două persoane. Deși legalitatea acestui testament nu a fost recunoscută de instanță, familiile Baștea și Iohannis au intrat – totuși – în posesia caselor din centrul Sibiului pe baza certificatului de moștenitor emis de Bucșă.