Iohannis, scos din joc. Deputaţii au adoptat tacit iniţiativa lui Tăriceanu privind excluderea şefului statului de la numirea conducerii ICCJ şi a procurorilor-şefi

Proiectul de lege prin care se propune excluderea şefului statului şi a ministrului Justiţiei din procedurile de numire a conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a procurorilor şefi, iniţiat de preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a fost adoptat tacit, azi, de Camera Deputaţilor.

Tăriceanu a propus modificarea Statutului judecătorilor şi procurorilor în sensul ca în funcţiile de conducere să nu mai fie implicat factorul politic - preşedintele ţării şi ministrul Justiţiei.

"Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îşi numeşte, dintre judecătorii care au funcţionat la această instanţă cel puţin doi ani, preşedintele, vicepreşedintele, preşedinţii de secţii", prevede proiectul preşedintelui Senatului.

Potrivit acestuia, revocarea din funcţie a preşedintelui, vicepreşedintelui sau a preşedinţilor de secţii se face de către ÎCCJ, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea adunării generale a instituţiei.

Horoscopul lui Dom’ Profesor, 12 decembrie 2024. Roger-Pol Droit, despre săraci 

Jaful secolului la Călărași, în 40 de secunde. „Tâlharul gentilom”, prins de o florăreasă

"Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii-şefi de secţii ai acestor Parchete, precum şi procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată", mai prevede proiectul de lege.

Conform propunerii, revocarea acestora se face tot de către CSM, care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ.

În expunerea de motive a proiectului se arată că "în spaţiul public şi nu numai în România, în toată lumea, se desfăşoară o dezbatere legată de modalităţile cele mai potrivite pentru a asigura independenţa justiţiei şi pentru a scoate actul de justiţie de sub influenţa prea mare a factorului politic".

În prezent, legea prevede că preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţii ai ÎCCJ sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea CSM, iar propunerea lui Tăriceanu este ca aceste numiri să ţină numai de Instanţa supremă, care să îşi aleagă din rândul ei, "fără niciun fel de intervenţie politică din afară", conducerea.

Camera Deputaţilor este primul for sesizat.

Termenul pentru dezbatere şi vot final - 6 iunie - fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituţie şi ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.