Curtea de Apel Bucuresti a hotarat, ieri, sa inceapa pe 12 noiembrie judecarea apelului la sentinta data de Tribunalul Bucuresti in dosarul FNI.

Decizia magistratilor bucuresteni i-a nemultumit nu doar pe inculpati, ci si pe investitori si partile civile implicate in cauza.

Astfel, pe 20 martie, Ioana Maria Vlas era condamnata la 13 ani de inchisoare, iar atat persoanele, cat si firmele si institutiile gasite vinovate (Gelsor, SOV Invest, CEC, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare si AVAS) erau obligate la plata de despagubiri catre 130.798 de investitori.

Potrivit motivarii deciziei din martie, investitorii FNI nu pot primi insa si daune morale, deoarece investirea la un fond mutual prezinta din start riscuri.

Astfel, concluzioneaza judecatorii, cuantumul despagubirilor catre investitorii FNI „nu-l poate depasi pe cel al sumelor initial investite, avand in vedere ca valoarea unitatii de fond anuntata (...) nu avea nicio baza reala si deci s-ar ajunge la o imbogatire fara justa cauza”.

Un fenomen social

In aceeasi motivare-record pentru justitia romaneasca (se intinde pe 5.336 de pagini - n.r.), FNI este caracterizat ca fiind un „adevarat fenomen social” a carui prabusire a provocat un impact puternic in randul populatiei, cu consecinte negative multiple, care se mentin si in prezent.

Cifrele expuse sunt cu adevarat impresionante. Suma totala investita in cumpararea de unitati de fond de catre persoane fizice si juridice se ridica la 7.444,6 miliarde de lei vechi, iar prejudiciul total, calculat de expertii contabili, este de 3.944.641.077.660 de lei vechi.

Cum s-a ajuns la aceasta situatie? Determinanta in ceea ce priveste luarea hotararii de a deveni membru al FNI ar fi, potrivit magistratilor, mentiunea finala din capitolul 6 - „Factorii de risc” - a Prospectului de oferta publica continua.

In acesta se specifica explicit: „Capitalul initial investit, respectiv suma subscrisa la cumpararea de unitati de fond, se va returna in orice conditii depunatorului”. Judecatorii considera ca „avantajele aparente (...) au fost de natura sa atraga un mare numar de depunatori din toata tara”.

Principalul vinovat este identificat in persoana Ioanei Maria Vlas. Potrivit magistratilor, „din punct de vedere conceptual si tehnic”, Vlas este cea care a realizat si sustinut FNI-ul. Ea ar fi fost desemnata sa administreze Fondul datorita „cunostintelor teoretice  si a experientei practice in domeniul pietei de valori mobiliare”.

Provocare

100 de miliarde cheltuiti pe reclame Un capitol extrem de important in motivarea deciziei in cazul FNI se refera la fondurile folosite in campania publicitara.

Potrivit judecatorului, pentru promovarea imaginii Fondului si pentru a atrage noi investitori, societatea SOV Invest SA a investit masiv in realizarea si difuzarea unei reclame curente, pe postul public de televiziune, suportata din fondurile FNI.

Acesteia i s-a adaugat o reclama comerciala intensa si agresiva. Suma platita pentru aceasta promovare este astronomica: 101.150.411.487 de lei vechi.