Introducerea salariului minim în Italia. Guvernul condus de Meloni se opune

Introducerea salariului minim în Italia. Guvernul condus de Meloni se opune Giorgia Meloni. Sursa foto: EPA/GIUSEPPE LAMI

Opoziția din Italia a depus un proiect de lege cu care Guvernul condus de Giorgia Meloni nu este de acord. Propunerea legislativă face referire la valoarea salariul minim pe economie.

Un proiect de lege privind garantarea tuturor lucrătorilor un salariu minim brut pe oră de nouă euro a fost depus de opoziția din Italia, partidele PD, M5S, Alleanza Verdi e Sinistra, Azione, Europa Verde și +Europa. Guvernul condus de Giorgia Meloni nu este de acord cu această propunere legislativă. Scopul proiectului este de a combate munca precară și a de a asigura o viață demnă pentru cetățeni și familiile lor.

Consiliul European a aprobat definitiv, în luna octombrie a anului trecut, o noua directivă privind salariul minim. Statele membre UE au la dispoziție doi ani pentru a o implimenta. Cu toate acestea, țări unde exisită o rată mare de acoperire a negocierilor colective, precum Italia, nu sunt obligate să transpună decizia. Salariul minim a reprezentat unul dintre cele mai dezbătute subiecte în politica din Italia. Este important de precizat că această țară se află pe lista puținelor state care au o disciplonă specifică în acest domeniu.

Ce presupune proiectul privind salariul minim din Italia

Scopul noului proiect de lege este și de a proteja cele mai fragile și mai puțin plătite sectoare, care nu sunt acoperite suficient de negocieri colective. De asemenea, protecția salariului minim este un drept recunoscut în toate statele membre ale UE, care se realizează prin prin introducerea unui salariu minim legal, dar si prin negocieri colective. Cel din urmă este și cazul Italiei.

Ne puteți urmări și pe Google News

Contractele naționale de muncă pe categorii, cunoscutele CNNL-uri, sunt rezultatul procesului de negocieri dintre lucrători și reprezentanții acestora sau discuțiilor dintre angajatori și organizațiile acestora. În urma acestor negocieri, sunt stabilite condițiile de muncă , inclusiv salariile, programul de lucru și concediile și politicile de sănătate și siguranță. Noua legislație din Italia nu prevede un sistem uniform pentru toți și nici nu impune introducerea unui salariu minim.

În plus, rata de acoperire a negocierilor colective din această țară este mai mare de 80%, astfel autoritățile nu sunt obligate să ia măsuri. Posibilittea de a introduce un salariu minim rămâne la responsabilitatea individuală a statelor membre. Directiva CE prevede că membrii UE trebuie să garanteze lucrătorilor salarii decente, care să fie calculate în funcție de costul vieții și de niveluri mai largi de remunerare. Un alt punct important al directivei este reprezentat de promovarea negocierilor colective, care au drept scop consolidarea și extinderea acoperirii, astfel încât să se umple eventualele lacune în materie de protecție.

Ce s-ar schimba odată cu introducerea în Italia

Mai mulți oficiali guvernamentali din Italia și premierul Giorgia Meloni au transmis că nu vor introduce prin lege salariul minim. Soluția în acest caz ar fi consolidarea negocierilor colective, mai ales, în sectoarele cele mai slabe sau în cele neacoperite. În cazul în care propunerea legislativă va fi aprobată, contractele colective naționale de muncă ar continua să definească cuantumul beneficiilor minime, iar salariul minim nu ar putea să fie mai mic de nouă euro pe lună, potrivit  informazionefiscale.it. Proiectul de lege al opoziției este realizat în șapte puncte:

  • Lucratorului din fiecare sector economic i se acorda un tratament economic global nu mai mic decat cel prevazut de contractele colective stipulate de organizatiile patronale si sindicale comparativ cele mai reprezentative, cu exceptia celor mai favorabile tratamente;
  • Ca o garanție suplimentară a recunoașterii unui salariu echitabil, ar trebui introdus un prag minim obligatoriu de 9 euro pe oră, în special pentru a proteja sectoarele cele mai fragile și mai sărace ale lumii muncii, în care puterea de negociere a organizațiilor sindicale este mai slabă;
  • Retribuția echitabilă astfel definită nu privește doar lucrătorii subordonați, ci și relațiile de muncă care prezintă nevoi similare de protecție în contextul parasubordonării și al activității independente;
  • Tot în conformitate cu prevederile directivei privind salariul minim, se înființează o Comisie formată din reprezentanți instituționali și din partenerii sociali, comparativ cei mai reprezentativi, care va avea ca sarcină principală actualizarea periodică a salariului minim orar;
  • Eficacitatea dreptului lucrătorilor de a primi un tratament economic decent este reglementată și, prin urmare, garantată;
  • Ultraactivitatea contractelor de muncă expirate sau anulate este recunoscută de lege;
  • Se recunoaște o perioadă de timp pentru adaptarea contractelor la noua disciplină, și un beneficiu economic în sprijinul angajatorilor pentru care această adaptare este mai oneroasă.