Autorul al cărții ”Noaptea dreptății românești 2009-2020”, Ion Popa face o analiză științifică despre ce s-a petrecut în parchete și în instanțe, în CSM și în Ministerul Justiției, ce a fost și ce a însemnat colaborarea prin protocoale dintre instituțiile justiției și SRI. Interviul acordat Evenimentului zilei este o radiografie curată a modului în care Justiția a fost modelată ca să servească unora care s-au considerat puternicii statului.

Ion Popa crede, și explică de ce o face, că România a fost un experiment în ceea ce privește schimbarea Justiției pentru a fi controlată.

Schimbarea Justiției a avut un plan gândit din afara țării

D.A.: Unde credeți că a fost centrul de comandă?

I.P.: Intern, așa cum spuneam, președintele le coordona.

D.A.: Și cine le gândea?

I.P.: Evident că cineva din afara țării care avea putere de decizie și la nivel instituțional.

D.A.: Credeți că este un masterplan care a venit de afară?

I.P.: Să ne uităm la reacția Uniunii Europene prin toate instituțiile sale. Evident că de afară vine. Uniunea Europeană a reacționat extrem de agresiv, de dur, am putea spune și incorect, din punctul meu de vedere, față de modificarea legilor justiției, spre exemplu. Nu putea cineva din interior, oricât ar fi el de președinte, nu ar putea să influențeze o întreagă entitate de instituții europene care toate să vină în același sens și să ajute, massmedia europeană. Tot ce a apărut în media europeană a fost pro președinte, pro inițiativele președintelui, contra guvernării care a modificat acele legi. D.A.: Vă pot da eu o explicație pe care o atingeți și dumneavoastră în carte. România este considerată în continuare cea mai coruptă țară pentru că în primul rând asta spunem noi. Pe de altă parte, nu există nicio firmă străină care a mituit un oficial care să fie inculpată, toți au marea calitate de denunțători.

I.P.: Este unul din principiile de funcționare ale DNA, justiția selectivă în sensul că i-a luat pe unii și nu i-a luat și pe alții. Iar această chestiune că îl iei pe afeceristul român sau pe un om politic român, dar nu spui de cel care a dat mită…

D.A.: Nu că nu spui, spui, dar el este așa, într-o zonă de bunăvoință.

I.P.: Nu spui în sensul că nu este nicio măsură instituțională. Românul este inculpat. Cu atât mai mult este o acțiune lansată și de afară au susținut curentul de opinie împotriva guvernului Dragnea – PSD și toate au fost favorabile președinților în funcție. Cred că inițiatorii acestui proiect n-au fost interesați niciodată cu adevărat de guvernare, ci de câștigarea funcției de președinte pentru că asta era esențială. Dacă ai funcția de președinte poți să-ți asiguri multe pârghii prin care să influențezi decizia statală, chiar dacă direct, chiar dacă indirect.

D.A.: Credeți că proiectul pilot s-a încheiat?

I.P.: Nu, nu s-a încheiat. A venit un nou ministru de justiție care iată ce opțiuni are. Și e evident că nu, nu s-a încheiat și o vedem foarte clar.

D.A.: Din punct de vedere instituțional mai identificați două instituții care vor fi asaltate în perioada următoare, Curtea Constituțională și Avocatul Poporului?

I.P.: Parlamentul a constituit de-a lungul timpului o redută de asaltat foarte bună, de aceea și problema cu corupția Parlamentului care consumă bani și nu fac nimic. Curtea Constituțională, pentru că în actuala ei componență probabil nu poate fi orientată, sugestionată spre anumite decizii și deciziile pe care le-a cam luat în ultimii 2-4 ani nu au fost în concordanță cu temele proiectului pe care le-am arătat eu.

D.A.: Exista o anumită stare de precaritate morală în zona magistraturii?

I.P.: În ce sens?

D.A.: În sensul în care supraviețuirea a devenit o opțiune individuală. Deci magistrații nu se mai văd pe ei ca pe un corp profesional.

I.P.: Că sunt divizați asta e clar. Nu știu dacă se mai văd ca pe un corp profesional, dar oricum asociațiile atunci când reacționează, reacționează în numele tuturor. Numai că ați văzut că unii reacționează într-un fel, iar altele reacționează pe un sens invers pe aceeași temă. Nu știu dacă în aceste condiții mai putem vorbi de un corp profesional unitar. Unii ar putea spune că e bine, diversitatea opiniilor este bine venită. Da, dar în probleme de maxim interes pentru întregul corp profesional ar fi bine ca toate aceste opinii să fie unitare. Există totuși sentimentul plăcut uneori de apartenență la corpul profesional al magistraților. Din păcate pe unele zone, el a cam fost deformat și solidaritatea de grup, de breaslă profesională, s-a transformat în altceva, mai neplăcut.

Previziune despre ce se va întâmpla cu Justiția în următorii doi ani

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE