Inteligența artificială a descifrat un mister din Roma Antică. O piatră de joc veche de aproape două milenii își dezvăluie regulile

Sursa Foto: University Maastricht

Cercetători olandezi au folosit inteligența artificială și imagistica 3D pentru a descifra regulile unui joc de societate din Roma Antică, gravat într-o piatră de calcar descoperită în Țările de Jos.

O piatră rotundă de calcar, veche de aproape două mii de ani și descoperită în Țările de Jos, a reprezentat mult timp o enigmă pentru arheologi. Obiectul, datând din epoca Romei Antice, prezenta linii geometrice misterioase, a căror semnificație nu a putut fi explicată timp de ani de zile.

Astăzi, misterul pare să fi fost parțial rezolvat cu ajutorul tehnologiei moderne. Cercetători olandezi au utilizat imagistica 3D și inteligența artificială pentru a reconstitui regulile unui posibil joc de societate practicat în urmă cu aproape două milenii.

Rezultatele cercetării au fost publicate în revista științifică Antiquity, iar concluziile sugerează că piatra ar fi fost folosită pentru un joc strategic în care scopul era capturarea pieselor adversarului.

Imagistica 3D a dezvăluit urmele lăsate de piesele jocului

Studiul a început cu analiza detaliată a suprafeței pietrei folosind tehnologii moderne de scanare tridimensională. Cercetătorii au observat că anumite linii gravate erau mai adânci decât altele, un indiciu important despre modul în care obiectul fusese utilizat.

Diferențele de adâncime ale liniilor indicau zonele în care piesele jocului erau deplasate mai frecvent, sugerând existența unor reguli precise.

„Se vede uzura de-a lungul liniilor de pe piatră, exact acolo unde ar fi alunecat o piesă”, a explicat Walter Crist, arheolog la Universitatea Leiden și specialist în jocuri antice.

Această observație a reprezentat punctul de plecare pentru etapa următoare a cercetării, în care a fost implicată inteligența artificială.

Programul AI „Ludii” a generat posibile reguli de joc

Cercetători de la Universitatea din Maastricht au folosit un program de inteligență artificială numit Ludii, conceput special pentru analizarea și reconstruirea jocurilor istorice.

Pentru a obține rezultate relevante, sistemul a fost antrenat folosind regulile a aproximativ 100 de jocuri antice descoperite în aceeași regiune geografică în care a fost găsită piatra romană.

Pe baza acestor date, inteligența artificială a generat mai multe variante de reguli posibile și a testat scenarii de joc.

„Computerul a produs zeci de ansambluri de reguli posibile. A jucat apoi împotriva lui însuşi şi a identificat câteva variante agreabile de jucat pentru oameni”, a declarat Dennis Soemers, cercetător la Universitatea din Maastricht.

După această etapă, cercetătorii au comparat regulile generate de AI cu tiparul de uzură observat pe piatră, încercând să identifice varianta cea mai plauzibilă.

Jocul roman ar fi fost unul de strategie și capturare

Analiza finală sugerează că jocul practicat pe această piatră era unul de strategie relativ simplu, dar competitiv. Scopul principal ar fi fost capturarea pieselor adversarului într-un număr cât mai mic de mutări.

Astfel de jocuri erau populare în lumea romană, unde activitățile recreative includeau numeroase forme de competiție strategică, asemănătoare șahului sau jocurilor de tablă moderne.

Descoperirea oferă o perspectivă interesantă asupra vieții cotidiene din epoca romană și asupra modului în care oamenii își petreceau timpul liber.

Cercetătorii avertizează că rezultatele nu sunt definitive

Deși inteligența artificială a permis formularea unor ipoteze credibile, cercetătorii subliniază că nu există certitudinea că regulile reconstruite corespund exact modului în care romanii jucau.

Dennis Soemers a atras atenția asupra limitelor tehnologiei utilizate.

„Dacă îi prezinţi lui Ludii un model de linii precum cel de pe această piatră, ea va găsi întotdeauna reguli de joc. Prin urmare, nu putem fi siguri că romanii jucau jocul exact în acest fel”, a explicat cercetătorul.

Această precauție este importantă, deoarece interpretarea artefactelor istorice implică întotdeauna un grad de incertitudine, mai ales atunci când nu există texte sau descrieri contemporane care să confirme utilizarea lor.

Inteligența artificială devine un instrument important în arheologie

Cazul pietrei romane analizate în Olanda ilustrează modul în care tehnologiile moderne schimbă cercetarea arheologică. Inteligența artificială este din ce în ce mai folosită pentru a reconstrui obiecte, limbi dispărute, sisteme sociale sau chiar jocuri din trecut.

Prin combinarea datelor arheologice cu algoritmi de simulare, cercetătorii pot testa ipoteze care altfel ar rămâne imposibil de verificat.

Descoperirea arată că jocurile de societate nu sunt doar o formă de divertisment modern, ci fac parte din cultura umană de mii de ani.